Comuna Ciugud, cheia succesului pe fonduri europene. „A fost șocant când am constatat că nu mai depinzi atât de mult de clasa politică din România”

„Cât am realizat aici în 5 ani, acasă nu am realizat până la 40 de ani. Îmi pare foarte rău că mulți români pleacă în alte țări. România este o țară foarte bogată și sunt perspective foarte multe aici. Acasă (în Republica Moldova n.r.), salariile sunt foarte mici, iar în Europa eram străini. Trebuia să găsim locul unde să ne simțim acasă, iar acesta este Ciugudul”, a completat Olga. Cei doi soți lucrează la Centrul de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia. Soția predă olărit și artă decorativă, iar soțul ei este acordeonist. S-au adaptat perfect la Ciugud, iar Olga face parte și din ansamblul folcloric Doina Mureșului. Cei doi copii ai familiei învață la școala „șmecheră” din comună, cum o numește mama acestora.

Ciugud, brand național

Ciugudul a devenit un fel de brand național, iar dezvoltarea comunității aflate la câțiva kilometri de Alba Iulia se datorează, în principal, fondurilor europene. Administrația locală a reușit să atragă aproape 50 de milioane de euro, bani care au fost investiți în infrastructură, educație, cultură, turism, sport și asistență socială. Primii bani europeni au ajuns la Ciugud încă înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Era anul 2005 și existau fonduri Phare, de preaderare. Primarul comunei vizitase o comună din Spania, cu care s-au și înfrățit ulterior, și a văzut cum funcționa o administrație publică digitalizată. „Când am revenit acasă am decis să depunem un proiect prin care să ne digitalizăm comuna. Am obținut 50.000 de euro prin programul Phare 2001. Deși suma nu era mare, pentru noi a fost un pas imens pentru că am reușit să achiziționăm softuri adevărate, integrate, plus tehnică de calcul, care ne-au ajutat foarte mult ulterior”, spune Gheorghe Damian, cel care administrează Ciugudul din anul 2000. 

Recomandări

Din biroul de presă al BOR, un preot a fost angajat fără concurs, „la solicitare personală”, la Spitalul „Obregia”. Managerul Țîbîrnă: „Arhiepiscopia face numirile” | EXCLUSIV

După aderarea la Uniunea Europeană, la nivelul primăriei a fost constituită o echipă profesionistă care a lucrat doar pentru atragerea de fonduri. 

Primul proiect a fost cel de canalizare, alimentare cu apă și asfaltarea străzilor, împreună cu comuna Berghin, în valoare totală de 7,5 milioane de euro. A fost o imensitate pentru noi. Nu ne venea să credem că cineva ne va da atâția bani. Fără oameni bine pregătiți, echipă sudată, să creadă în viziunea și strategia comunei, nu poți să mergi mai departe. Categoric că ei sunt principalul motor în absorbția de fonduri europene. 

Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud:

Proiectul a asigurat executarea a peste 40 de kilometri de rețea de canalizare în 9 sate, respectiv în toate cele șase sate care compun comuna Ciugud – Ciugud, Drâmbar, Teleac, Hăpria, Limba, Șeușa și în trei sate aparținând comunei Berghin – Straja, Berghin și Ghirbom. Ambele localități sunt deservite de două stații de epurare.

Recomandări

Cum se folosea Securitatea de copii pentru a controla sistemul de învățământ. Fenomenul elevilor informatori din România comunistă

„Credeam că nu o să ne mai dea al doilea proiect”

Ulterior au fost obținute alte fonduri financiare, astfel încât comunitatea locală și-a rezolvat cea mai mare parte a problemelor. „Pentru mine a fost șocant când am câștigat primul proiect, am constatat că nu mai depinzi atât de mult de clasa politică. Aveam în gând că nu o să ne mai dea al doilea proiect, pentru că ne-au dat unul. Atunci am înțeles noi, de fapt, că fondurile europene au alte reguli și așa ar trebui să se întâmple și cu proiectele finanțate din bugetul de stat. Pentru noi, fondurile europene înseamnă că nu au culoare politică și au predictibilitate, ceea ce este foarte important pentru administrația publică locală”, completează Gheorghe Damian. 

Banii europeni au ajutat Ciugudul să își pună la punct întreaga infrastructură subterană și supraterană. Ulterior, au fost demarate investiții în educație, cultură, sport și recreere. „Comuna Ciugud nu se putea dezvolta atât de mult fără bani europeni. Este unul dintre principalele motive pentru care eu sunt un proeuropean până în pânzele albe. Apartenența noastră la spațiul european ne-a adus foarte multe beneficii. Unul dintre acestea este transformarea instituțiilor statului. Fiind primar din 2000, știu cum eram tratat când mergeam într-un minister. Lucrurile s-au schimbat radical. Mai avem multe de lucru, însă pentru mine a fi o normalitate înseamnă a mă duce în fața unui ghișeu și a fi tratat cu respect. Nu merg nici cu capul plecat, nici să dau șpagă, merg să îmi rezolv o problemă în fața unui cetățean care este plătit din banii mei”, spune primarul comunei.

Recomandări

Cum a așteptat Ucraina asaltul rușilor în Harkov. Dezvăluirile unor soldați ucraineni despre scenele haotice de pe front

Un proiect important de infrastructură finanțat din fonduri europene a fost derulat în colaborare cu comuna Sântimbru și a avut o valoare de 13,8 milioane de lei (aproape 2,8 milioane de euro), fără TVA. Proiectul, finalizat în anul 2020, a fost finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și a facilitat modernizarea drumului comunal Hăpria – Dumitra, pe o distanță de 4,5 kilometri, și asfaltarea a 18 străzi din Ciugud și 26 de străzi din Sântimbru. În perioada 2010 – 2013, comuna Ciugud a fost prima din România care a accesat fonduri prin PNDR (1,2 milioane de euro) pentru asfaltarea a peste 30 de kilometri de drum de câmp, cu legătură și cu comunele Daia Română și Berghin. Astfel, agricultorii au un acces facil la peste 1.500 de hectare de teren arabil. Proiectul a fost continuat cu alte două asemănătoare, în valoare de 350.000 de euro. 

De asemenea, reabilitarea și extinderea clădirii dispensarului uman din Ciugud au fost finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, având o valoare de aproape 500.000 de euro. În derulare, împreună cu municipiul Alba Iulia, este un alt proiect important, cu fonduri oferite prin PNRR. Este vorba despre achiziția de 21 de autobuze și 6 microbuze electrice, precum și a unor stații de încărcare. Valoarea totală a fondurilor europene este de 70 de milioane de lei (14 milioane de euro).

Tinerii rămân în comună, cei care au plecat se întorc

Unul dintre indicatorii principali privind dezvoltarea Ciugudului este creșterea populației. Comuna este printre cele trei UAT-uri rurale din județul Alba care au înregistrat spor natural pozitiv. Astfel, potrivit datelor recensământului efectuat în 2021, populația comunei se ridică la 3.285 de locuitori, în creștere cu peste 200 de persoane față de recensământul anterior, realizat din 2011, când erau înregistrați 3.048 de locuitori. La Ciugud se mută din ce în ce mai mulți tineri, unii venind chiar și din străinătate. O parte dintre nou-veniți lucrează în zona industrială a comunei, alții muncesc de acasă, iar o parte lucrează la Alba Iulia. Mulți dintre cei care s-au mutat în ultimii 10 ani în comună locuiau la apartament în Alba Iulia. Au avut bani pentru a achiziționa o casă și au decis că este mai avantajos pentru ei să locuiască într-o comunitate rurală cum este Ciugudul. În 2023, primăria a eliberat aproape 30 de autorizații pentru construirea unor locuințe noi. Un metru pătrat de teren, cu acces la toate utilitățile, se vinde cu prețuri cuprinse între 50 și 70 de euro.

Creșterea numărului locuitorilor a făcut ca școala gimnazială din comună să devină neîncăpătoare. În prezent, în școala „smart” de la Ciugud învață 230 de copii, dar se estimează o creștere graduală, până la 500 de copii, într-un interval de cinci ani. Din acest motiv, cel mai important proiect de viitor pentru comunitatea locală este construirea unei noi școli, tot cu bani europeni. Valoarea investiției este de 8 milioane de euro, fără TVA, cea mai mare parte a fondurilor fiind alocată prin PNRR. În aceeași zonă cu școala va fi construită o bază sportivă și va fi amenajat un parc. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Au părăsit Bucureștiul convinși de școala „smart”

Calitatea condițiilor de învățământ de la școala din Ciugud a contat în decizia unor familii de a se muta aici. Este și cazul familiei Miroiu din București, care locuiește la Ciugud din 2020.

„Eram în pandemie și avem o garsonieră pe care o vândusem în București. Soțul a văzut pe internet câteva filmulețe cu prezentarea Ciugudului, cu școala, și având un copil care trecea în clasa a doua, am zis că pare în regulă. A fost singurul criteriu care a contat în acel moment. Pentru că era foarte bine promovată, a fost destul de ușor să vedem ce este acolo”, spune Andreea Miroiu. 

Au venit, ulterior, la Ciugud pentru a verifica și condițiile la fața locului. „Am ajuns și la școală, am cunoscut și învățătoarea și am decis că ar fi o investiție bună să ne mutăm la Ciugud. Am găsit și o căsuță pe care am cumpărat-o repede, am închiriat la București unde locuiam și ne-am mutat în noiembrie 2020, cam de pe o zi pe alta”, afirmă aceasta. Cei doi lucrează de acasă, în domeniul contabilității. 

Două milioane de euro la bugetul local, de pe urma investițiilor private

Motorul de dezvoltare al comunității a fost zona industrială, în suprafață de 45 de hectare, aflată pe teritoriul localității Drâmbar. Investițiile în infrastructură au fost finanțate, în cea mai mare parte, tot cu fonduri europene. În prezent, aici își desfășoară activitatea circa 40 de firme care au peste 1.200 de angajați. De pe „urma” acestora, Primăria Ciugud încasează anual aproape două milioane de euro taxe și impozite, bani care sunt investiți, ulterior, tot în dezvoltarea comunei. La Ciugud s-au instalat firme de logistică, transport, curierat, din industria alimentară sau textilă. Contează foarte mult şi apropierea de autostrada A10 Sebeș-Turda, respectiv de nodurile rutiere de lângă municipiul Alba Iulia. 

Alexandru Chiric este CEO-ul celui mai mare procesator de nucă din România. Investiția realizată în zona industrială a comunei Ciugud se ridică la 6 milioane de euro, din care 1,6 milioane reprezintă fonduri europene. Societatea are 134 de angajați și a încheiat anul 2023 cu afaceri de 15 milioane de euro. 

„Activam în altă zonă a județului și simțeam nevoia de extindere. Am identificat linii de finanțare și a apărut necesitatea de a găsi un teren pentru a începe investiția. Cei de la Primăria Ciugud ne-au facilitat acest lucru. Ne-au concesionat un teren de 10.000 de metri pătrați care avea toate utilitățile necesare. Avem o colaborare foarte bună și am remarcat că se pune accent pe parametri de mediu și pe sustenabilitatea dezvoltării zonei. Vrem să ne extindem pe un alt teren de 10.000 de metri pătrați”, spune Alexandru Chiric. Compania are afaceri și în Republica Moldova, dar dezvoltarea din România a fost mult mai accentuată și s-a datorat și finanțărilor cu bani de la Uniunea Europeană. 

Evoluția investițiilor se vede și din numărul autorizațiilor de construire eliberate în 2023 pentru ridicarea unor hale în zona industrială. Administrația locală a eliberat 10 astfel de documente, ceea ce înseamnă că trendul este pozitiv.

Grădinița și școala „smart” de la Ciugud

Pentru a atrage și mai mult investitorii, în zona de dezvoltare economică a fost construită o grădiniță modernă, cu 1,6 milioane de euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind tot europene. Grădinița are multiple dotări, de la jocuri interactive, proiectoare pentru podea, săli pentru fiecare grupă, cabinet medical, băi adaptate special pentru copii și, nu în ultimul rând, un spațiu de joacă interior, unde cei mici pot fi supravegheați de pe holuri. 

Grădinița are sisteme inteligente de reducere a consumurilor: lumina și căldura se adaptează singure grație unor senzori, iar atunci când concentrația de dioxid de carbon crește, educatoarele primesc o notificare pe telefon. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Dotări inteligente există și la școala gimnazială din comună, unde, de patru ani, copiii învață în condiții care nu există în multe școli din orașele țării. Sistemul permite ca în fiecare clasă iluminatul și climatizarea să se regleze în funcție de scenarii prestabilite sau cu ajutorul unor senzori. În cazul iluminatului, senzorii aprind sau opresc lumina când sesizează prezența în clasă și o reglează apoi în funcție de lumina diurnă astfel încât să nu afecteze ochii copiilor. Chiar și băile au senzori de inundație care opresc rețeaua de alimentare cu apă dacă pe podea se sesizează o mare cantitate de apă.

La Ciugud, fondurile europene au fost folosite și în folosul locuitorilor în vârstă. Fosta clădire a primăriei a fost transformată într-un centru al seniorilor, unde sunt oferite servicii sociale pentru mai mult de 300 de vârstnici din cele şase sate ale comunei. „Este un loc unde vârstnicii din comunitate se pot întâlni, pot participa la diferite activităţi, pot primi consiliere şi pot urma gratuit diferite proceduri de recuperare medicală”, spune primarul Gheorghe Damian. Centrul a fost inaugurat în aprilie 2024 și a fost realizat printr-un proiect finanţat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru. Investiţia se ridică la peste trei milioane de lei, din care 2,6 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă, iar 446.000 de lei contribuţia din bugetul local.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Dezvoltarea comunei, studiu de caz

Comuna Ciugud este și promotorul conceptului „Smart Village” în România și, în anul 2020, a devenit studiu de caz folosit de Guvernul României pentru a dezvolta acest concept la nivel național. Administrația locală a dezvoltat și consolidat un proiect integrat de tip „Smart Village”, care are ca scop dezvoltarea satului românesc prin folosirea noilor tehnologii. Ciugud Smart Village înseamnă digitalizarea serviciilor publice, interacțiune facilă și rapidă cu cetățenii, digitalizarea educației, protejarea inteligentă a mediului înconjurător și folosirea unor soluții smart pentru susținerea economiei locale. De asemenea, la Ciugud funcționează cel mai mare teren de golf din România, investiție privată de 15 milioane de euro. Afacerea include și spații de cazare într-un resort de patru stele.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro