Cum a fost restaurată cea mai mare cetate din România. Alba Carolina, un proiect de 50 de milioane de euro cu fonduri UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape 300 de milioane de euro și 157 de proiecte implementate. Aceasta este performanța municipiului Alba Iulia în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile, începând cu anul 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană.
Cuprins:
- 20 de ani de experiență în atragerea de fonduri
- Focus pe cetatea Alba Carolina
- Palatul Principilor, noua atracție turistică din cetate
- Operatorii privați, invitați să organizeze evenimente
- „Alba Iulia era un oraș șters”
- „Business and leisure”, la Alba Iulia
- Zeci de milioane de euro și prin PNRR
- Scurt istoric al cetății Alba Carolina
În total, au fost accesate 26 de programe de finanțare, din toate domeniile. 81 de proiecte sunt finalizate, 71 sunt în implementare, iar cinci sunt în faza de sustenabilitate. Raportat la populație, un calcul simplu arată că, în cei 17 ani de când România este membru al Uniunii Europene, Alba Iulia a cheltuit echivalentul a 5.000 de euro raportat la fiecare locuitor al municipiului, cifră cu care se află pe primele locuri la nivel național.
Rezultatele sunt pozitive, Alba Iulia devenind un pol de atracție turistică și de dezvoltare durabilă. Principalul obiectiv a fost restaurarea cetății Alba Carolina, cea mai mare cetate din România, pentru care s-a cheltuit suma de 50 de milioane de euro. În paralel, alte zeci de milioane de euro au fost alocate dezvoltării infrastructurii locale.
În prezent, la Alba Iulia sunt în faza finală două mari proiecte de infrastructură în valoare totală de 47 de milioane de euro, din care 28 de milioane sunt fonduri europene. Investițiile vizează reabilitarea infrastructurii majore de transport public urban din municipiu, respectiv modernizare străzi, trotuare, înlocuire iluminat public, realizarea a 16 kilometri de piste de biciclete și achiziția a 240 de biciclete electrice.
20 de ani de experiență în atragerea de fonduri
Totul a început în 2003, când la Primăria Alba Iulia a fost înființat un birou cu specialiști aduși de la o fundație locală (PAEM), care învățaseră să facă proiecte cu finanțare nerambursabilă. „A existat atunci înțelepciunea să fie atrași niște oameni care puteau câștiga foarte bine în mediul privat, dar care au rămas în administrație.
Am reușit să îi fidelizăm, în ciuda tuturor problemelor care au existat. În timp, au apărut și satisfacțiile personale pentru că aici nu lucrezi pentru profitul tău. Aici vezi proiectele crescând, vezi rezultatul muncii tale, vezi cetatea restaurată, grădina urbană, vezi blocurile anvelopate. Cred că meseria asta este cea mai mare satisfacție pe care poți să o ai pentru că vezi rezultatele muncii aproape imediat”, spune Crina Dumitrescu, directorul Direcției Programe din Primăria Alba Iulia.
Până în 2007, echipa din administrație a lucrat cu fonduri de preaderare, care a permis acumularea de experiență pentru ceea ce a urmat odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.
Fondurile europene au fost mană cerească pentru Alba Iulia. Practic, astfel am reușit să ne dezvoltăm. Orașele mari beneficiază de un buget local generos datorită investitorilor care sunt acolo. Alba Iulia nu a avut această posibilitate, astfel încât a trebuit să scriem proiecte și să obținem bani europeni.
Focus pe cetatea Alba Carolina
Cel mai important obiectiv, în primii ani de după aderare, a fost obținerea de finanțare pentru reabilitarea și restaurarea cetății Alba Carolina. Astfel, în perioada 2009-2013 au fost obținute trei finanțări în valoare totală de aproximativ 42 de milioane de euro, prin care cetatea a fost reabilitată și restaurată. Ulterior, prin intermediul altor proiecte, unele fiind în derulare și în prezent, s-au atras alți bani europeni, ajungându-se la aproape 50 de milioane de euro doar pentru acest obiectiv foarte important din municipiu.
Lucrările au presupus reconversia căilor de acces, modernizarea aleilor pietonale, amenajarea de piste de biciclete, spații verzi, carosabil, modernizarea sistemului de iluminat, reconversia Pieței Cetății, cu muzeul Principia, restaurarea a șase porți ale cetății, amplasarea de mobilier urban, reparații la zidurile monumentului istoric și multe altele.
După finalizare, cetatea a devenit punctul principal de atracție al municipiului. Aici sunt organizate zeci de evenimente și au ajuns turiști de pe toate continentele. Administrația a realizat documente strategice de dezvoltare și s-a adaptat și la alți „donori” de fonduri, cum ar fi BERD, Banca Mondială și fondurile norvegiene, nu doar Uniunea Europeană.
„A contat foarte mult și resursa umană. La acest moment suntem în Direcția Programe 20 de oameni, plus șapte la inovare urbană, dar noi mai lucrăm cu un «buffer» de experți pe care îi atragem în momentul în care avem proiecte. În general, pe proiectele unde suntem deficitari la capitolele tehnice. Avem ingineri cu care lucrăm și îi angajăm pe perioadă determinată. La un moment dat putem ajunge și la 50 de persoane. Cu acești oameni am scris, am câștigat și am implementat proiecte de 300 de milioane de euro”, mai spune directorul Direcției Programe.
Palatul Principilor, noua atracție turistică din cetate
În februarie 2024 a fost inaugurat ultimul obiectiv turistic reabilitat din cetatea Alba Carolina – Centrul Cultural Palatul Principilor, clădire istorică în care a locuit și Mihai Viteazul atunci când a realizat prima Unire a Țărilor Române, în anul 1600. Și acest proiect a beneficiat de o finanțare europeană în valoare de 4,4 milioane de euro, fiind restaurat primul corp al clădirii. În perioada următoare va fi depus un nou proiect pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a monumentului istoric vechi de peste 400 de ani.
„Dacă nu se restaura cetatea, clar nu aveam cum să dezvoltăm atâtea evenimente și în mod sigur rămâneam în urmă față de celelalte atracții culturale. Ne aflăm pe axa Sibiu - Cluj-Napoca, era clar că trebuia să ne menținem pe aceeași ștachetă.
Evenimentele își au rol foarte important în atragerea și creșterea numărului de turiști, dar știm că Alba Iulia este în momentul de față oarecum doar o destinație de vizitare, numărul de înnoptări fiind destul de redus. Încercăm să creăm, odată cu înființarea acestui centru, niște programe și proiecte cu alți operatori turistici pentru a încerca să ținem oamenii aici.
Dincolo de ce oferim noi, ar trebui să existe un plus și un ajutor din partea celor care lucrează în domeniu. Este oarecum impropriu ca toată lumea să aștepte ca primăria să organizeze evenimente și să facă dezvoltare turistică”, spune Robert Roman, directorul Centrului Cultural Palatul Principilor.
Operatorii privați, invitați să organizeze evenimente
Acesta susține că ar trebui ca operatorii culturali privați să propună, la rândul lor, evenimente. „Atât la Sibiu, cât și la Cluj, principalele evenimente care atrag turiștii și care produc plusvaloare în comunitate sunt organizate de operatori privați. Știm că administrația publică a crescut interesul participării la viața culturală în mod gratuit și acest lucru face ca operatorilor să le fie greu să vândă bilete. Pentru cultură este însă normal să plătești și bilete. În acest moment avem o entitate ce poate încasa bilete și vom marșa pe ideea plății pentru actul cultural”, a completat reprezentantul instituției culturale.
Cel mai important eveniment cultural organizat de un operator privat (TIFF) a fost, în ultimii ani, Alba Iulia Music & Film. În 2024 vor fi organizate 15 evenimente majore, plus elementele de atmosferă, între care se află spectacolele săptămânale de reconstituire istorică ce debutează după data de 1 mai.
Cel mai important eveniment anual este Alba Fest, la care se estimează prezența a circa 40.000 de oameni, zilnic, în cetate. În componența Palatului Principilor se află și Centrul de Informare Turistică, vizitat în primele trei luni ale anului 2024 de 20.746 de persoane. De asemenea, Centrul Cultural în ansamblu a avut 4.000 de intrări gratuite la expoziții în luna februarie și 1.002 plătitori de bilete în martie.
„Alba Iulia era un oraș șters”
Muzeul Național al Unirii este unul dintre obiectivele turistice importante din Alba Iulia. Instituția administrează și Sala Unirii, și Museikon, primul muzeu de artă religioasă din România. Statisticile privind numărul vizitatorilor au evoluat semnificativ în ultimii ani și pot indica și modul în care a crescut afluxul de turiști în cetate după finalizarea lucrărilor de reabilitare și restaurare. Astfel, dacă în 2013 au fost 91.608 vizitatori la muzeu, în 2016, an când s-a înregistrat un record, numărul a ajuns la 167.200, pentru ca în 2022 să fie de 107.043, iar în 2023 - 137.162 de oameni.
Prin corelație, luând în considerare raportul de un turist dintr-un total de trei (care ajung în cetate) care intră la muzeu (studiu de specialitate realizat de Muzeul Bruckenthal din Sibiu), se poate estima că, de la o cifră de aproximativ 270.000 de turiști în cetatea Alba Carolina, în 2013, primul an de după finalizarea lucrărilor de reabilitare, s-a ajuns la peste 500.000 de turiști în 2016, respectiv la circa 400.000 de turiști în 2022 și 2023.
Alba Iulia era un oraș șters și rămânea un oraș șters dacă nu erau fondurile europene. Pentru noi a însemnat o dezvoltare uriașă. Adică, până la acest moment eram muzeu național doar așa cu numele. Acum suntem printre primele muzee din țară ca număr de vizitatori. Am depășit Constanța. Timișoara, Craiova, Brașovul, orașe mult mai mari ca putere economică și populație.
Instituția și-a îmbogățit colecțiile cu artefacte arheologice de mare importanță istorică, descoperite în urma cercetărilor arheologice care au însoțit lucrările de reabilitare. De asemenea, încasează anual circa 300.000 de lei din vânzarea de bilete.
„Business and leisure”, la Alba Iulia
Iulia Hladiuc este director de Marketing la unul dintre cele mai importante hoteluri din Alba Iulia. Spune că reabilitarea cetății a avut un impact important în activitatea unității de cazare. „De câțiva ani se practică și la noi conceptul de «businees and leisure».
Dezvoltarea economică a impulsionat turismul de afaceri, dar, după ce văd orașul, clienții își suplimentează sejurul cu o zi și pentru a vizita cetatea. În alte situații, rezervă un apartament sau o cameră și revin cu toată familia”, afirmă Iulia. Ea spune că un rol important în dezvoltarea orașului și a turismului este și apropierea de autostradă, ceea ce a dus la creșterea numărului de turiști care vin dinspre Timișoara. Alba Iulia se află pe traseul autostrăzii A10, Sebeș - Turda, care face legătura între autostrăzile A1 Sibiu - Nădlac și A3 Târgu Mureș - Cluj-Napoca.
Hotelul pe care îl reprezintă promovează atracțiile turistice din Alba Iulia și afișează la loc vizibil programul evenimentelor din oraș. „Ar fi nevoie ca evenimentele care au loc să fie corelate între organizatori. Există situații în care sunt două sau trei evenimente pe weekend, când hotelul este plin și trebuie să ne scuzăm că nu mai avem locuri. În alte weekenduri nu există niciun eveniment, iar gradul de ocupare este de 30 la sută”, mai susține Iulia Hladiuc.
Structurile de cazare au înregistrat, de asemenea, o evoluție pozitivă. Dacă în 2014 existau mai puțin de 30 de unități de cazare, în prezent, în oraș sunt peste 60 de pensiuni, hoteluri, vile turistice și hosteluri cu un total de 2.014 paturi. La acestea se adaugă aproximativ 30 de apartamente care sunt oferite pentru închiriere în regim hotelier.
Zeci de milioane de euro și prin PNRR
Fondurile europene pentru Alba Iulia nu înseamnă doar reabilitarea cetății și modernizarea infrastructurii rutiere. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a permis atragerea a peste 50 de milioane de euro prin intermediul a 32 de proiecte. Se reabilitează energetic (anvelopează) blocuri, unități de învățământ și alte instituții publice, se achiziționează microbuze electrice în parteneriat cu comuna Ciugud, se va amenaja un centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar, dar și 100 de insule ecologice digitale supraterane pentru colectarea separată a deșeurilor.
Cel mai important proiect câștigat cu finanțare prin PNRR este înființarea unui consorțiu dual la nivelul județului Alba, în parteneriat cu Consiliul Județean, administrațiile locale din Sebeș, Blaj și Cugir, cinci licee tehnologice, Universitatea „1 Decembrie 1918” și mai multe companii cu capital străin și românesc. Valoarea proiectului este de 31 de milioane de euro, din care 24,8 milioane de euro sunt fonduri europene. Principalul obictiv este proiectarea, construirea, dotarea și operaționalizarea unui campus profesional integrat nou la Alba Iulia pentru organizarea şi desfășurarea activităților de învățământ dual.
Scurt istoric al cetății Alba Carolina
Cea mai mare şi cel mai bine conservată cetate de tip Vauban din Europa, fortificaţia bastionară din Alba Iulia a fost ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Aceasta ar fi trebuit să devină principala fortificaţie a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de mareşalul Vauban, arhitect militar francez.
Fortificaţia avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât şi de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate. Cetatea bastionară, apărată de trei sisteme de fortificaţii, are forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată.
Planul cetății a fost trasat în jurul axelor reprezentate de cele șase porți (trei spre est și restul spre vest), din care cea principală se află în partea de est. Porțile vestice făceau – la origine – legătura cu terenul de instrucție al armatei. Artera principală de circulație în interiorul cetății este între porțile III-IV-V-VI. Statuile și reliefurile care împodobesc porțile au ca sursă de inspirație fapte ale eroilor antici sau războaiele austro-turce.
Foto: Dorin Țimonea, Facebook
danutz61 01.05.2024, 17:11
Frumoasa cetate. E o placere sa mergi acolo!
IulianH6 01.05.2024, 20:46
Multe betoane, pavaje, putine spatii verzi, parcuri prost întretinute, lipsă locuri de agrement, lipsă ștrand modern, prețuri mari la terase.