Conflict între PSD și PNL din cauza Consiliului Concurenței. Miza PSD: resetarea mandatelor pentru a-l schimba pe Bogdan Chirițoiu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
PSD vrea schimbarea lui Bogdan Chirițoiu din fruntea Consiliului Concurenței, funcție pe care o ocupă din 2009. Intențiile social-democraților sunt blocate, momentan, de PNL, deoarece premierul Ciucă nu a dat încă undă verde.
Cuprins:
Un proiect inițiat în perioada Dragnea de PSD și semnat la vremea respectivă de mai mulți parlamentari, printre care Florin Iordache, Eugen Nicolicea sau Șerban Nicolae, generează discuții aprinse în coaliție înaintea Sărbătorilor Pascale.
Prin el, PSD dorește schimbarea președintelui Consiliului Concurenței și numirea membrilor Consiliului în Parlament, nu de președintele României.
În actuala formă a legii, Consiliul Concurenței este format din 7 membri: un președinte, doi vicepreședinți și 4 consilieri de concurență. Membrii Consiliului sunt numiți în funcție de președintele României, la propunerea Guvernului.
Actualul președinte al Consiliului Concurenței este Bogdan Chirițoiu, care a fost reconfirmat în funcție, pentru un nou mandat de cinci ani, în 2021.
Ținta PSD este Chirițoiu, dar PNL nu a cedat încă
PSD vrea modificarea legii pentru ca Parlamentul să aibă rolul decisiv în numirea membrilor Consiliului Concurenței. Prin resetarea tuturor mandatelor, ar putea fi schimbat și Chirițoiu din funcție, subliniază Daniel Zamfir, președintele Comisiei Economice din Senat.
Proiectul se află în Senat, după ce a fost retrimis la reexaminare de președintele Iohannis și a trecut de Camera Deputaților.
Înainte de a primi votul final în plen, are nevoie de raport comun din partea Comisiei Juridice, condusă de PNL, și din partea Comisiei Economice, cu președinte de la PSD.
Comisia economică a dat deja raport favorabil la finalul lunii martie. De atunci, lucrurile s-au blocat în Senat. Proiectul nu a fost supus votului în Comisia Juridică, din cauza opoziției PNL.
„Momentan, nu i-a venit rândul”, susțin surse din conducerea PNL, în sensul că nu există un acord în coaliție asupra lui.
Ciucă nu este hotărât, Comisia Europeană și Ambasada SUA au tras semnale de alarmă
„Adevărul e la mijloc, iar mandatele unora nu pot să fie pe viață”, a fost poziția premierului Ciucă în Biroul Politic Național al PNL, care s-a desfășurat joia trecută la Palatul Parlamentului, potrivit mai multor surse participante la discuție. Potrivit acestora, premierul nu a spus care va fi poziția PNL pe subiect în timpul negocierilor cu PSD.
Referirea legată de mandate pe viață îl viza pe Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. El ocupă funcția din 2009, iar în 2021 a primit un nou mandat de cinci ani.
„Proiectul nu se află pe ordinea de zi a Comisiei Juridice de săptămâni bune. După Sărbătorile de Paști, probabil va urma o discuție decisivă în coaliție. Liderii de grup de la PNL și PSD au informat liderii coaliției că trebuie luată o decizie. Până când Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu ajung la un acord, proiectul nu se mișcă. Senatul este cameră decizională, nu există pericol de adoptare tacită, nu avem termen pentru vot”, au explicat surse din PNL pentru Libertatea.
Președintele Comisiei Juridice și președintele Comisiei Economice au viziuni diferite.
Zamfir: Țăgârlaș nu vrea să pună pe ordinea de zi, nu vrea ca legea să i se aplice lui Chirițoiu
Social-democratul Daniel Zamfir susține că totul s-a blocat din cauza lui Cristian Niculescu-Țăgârlaș (PNL).
„Președintele Comisiei Juridice a spus că nu vrea să pună pe ordinea de zi. Vrea să susțină, la nivel personal, amendamentele propuse de Consiliul Concurenței, să amânăm pentru trei ani procedura. Domnul Țăgârlaș nu dorește ca legea să se aplice pentru cei care au mandatele în curs. Vizat este domnul Chirițoiu, pe care doresc să-l lăsăm în funcție”, a declarat Zamfir pentru Libertatea.
PSD vrea ca toți membrii Consiliului Concurenței să își piardă mandatul, iar noua procedură să fie demarată în Parlament. În acest fel, Bogdan Chirițoiu ar avea șanse aproape nule să prindă un nou mandat, spun social-democrații.
Varianta trecută de Camera Deputaților, la finalul anului trecut, prevede că cinci membri ai Consiliului Concurenței vor fi numiți de deputați, 4 de senatori și doi de președintele României. Mandatele ar fi de cinci ani și ar putea fi prelungite o singură dată.
Parlamentul ar avea rolul decisiv în numirea membrilor Consiliului, la fel ca în cazul BNR, ASF, Curtea de Conturi, Curtea Constituțională sau ANRE, spun social-democrații.
Înainte de votul din Senat, va trebui să existe o decizie a coaliției, crede și Daniel Zamfir, care recunoaște că există și presiuni externe.
„Comisia Europeană și Ambasada SUA au cerut să nu schimbăm președintele Consiliului Concurenței. Au trimis ambasadele o scrisoare că ar fi periclitată independența instituției. Avem scrisorile. Am primit de la Ambasada SUA și Comisia Europeană. Nu contest că există această formă de exprimare a ambasadorilor”, subliniază Daniel Zamfir pentru Libertatea.
O poziție în favoarea lui Bogdan Chirițoiu a venit și din partea Confederației Patronale Concordia.
Rolul Consiliului Concurenței
Autoritatea română de concurenţă şi-a început activitatea la 6 septembrie 1996.
În calitatea sa de autoritate naţională în domeniul concurenţei, instituţia pune în aplicare şi asigură respectarea prevederilor naţionale, dar şi a celor comunitare de concurenţă.
În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei are rolul de autoritate naţională de contact în domeniul ajutorului de stat între Comisia Europeană, pe de o parte, şi instituţiile publice, furnizorii şi beneficiarii de ajutor de stat, pe de altă parte.
Consiliului Concurenţei îi revine şi rolul de a reprezenta România în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil; de asemenea, este responsabil de relaţia cu instituţiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislaţia europeană, şi cooperează cu alte autorităţi de concurenţă.
Mirciulica 12.04.2023, 17:49
Prin politizarea de tip extremist si a consiliului concurentei, se va naște un nou asefeu care, nici acesta, ca și cel original, nu va mai răspunde de nimic. Nu va mai răspunde corect și legal de toate nemerniciile patronate, exact ca cele din asigurări, răspunzând doar interaselor de gașca ale grupului infracționat organizat care este partidul. Singura soluție pentru o intrare în normalitatea unei vieți a statului dar, in special, a populației ( ma refer la cetățenii onești ), este resetarea clasei politice. Iar primul pas este alegerea absolut a fiecărui politician, fie el parlamentar - depurat/senator sau consilier local/județean, NOMINAL. Exact ca în America ( nu ca acolo ar fi toate parfum de roze ) politicianul sa vina personal în fata votanților, sa-si prezinte programul și intențiile ca să poata fi apoi intrebat de tot ce a facut în raport de ce a promis. Iar dacă nu a prevazut vreo acțiune ca apare pe parcursul mandatului, sa ceara părerea celor care l-au votat. Când ipochimenul actual se ascunde în anonimatul unei liste, sta ascuns în spatele partidului, ei toți, ca un dinozaur scos la viata din vreun ghețar, vor face tot ce vor ei, pentru ca fiecare acest incompetent este " un soldat credincios al partidului", aberație acceptata la acest moment în care el ar trebui de fapt sa fie UN SOLDAT CREDINCIOS AL ALEGATORULUI. dar, din pacate, asta este România astăzi. Atat de pregătită pe cât este de educata conform programului prezidential.