Dupa ce am vorbit despre rabie, jigodie si parvoviroza, a venit momentul sa discutam despre coronaviroza, o boala mai putin cunoscuta, dar suficient de prezenta incat sa merite o atentie deosebita.
De peste zece ani, in Romania, schema de profilaxie pentru caini include si vaccinarea impotriva virusului Corona. Daca in mod exceptional medicul dv. curant omite vaccinarea impotriva coronavirozei, solicitati acest lucru cu insistenta.
Aceasta boala relativ noua este produsa de un virus care a fost izolat pentru prima data in 1971, din fecalele diareice ale cainilor adulti. Virusul Corona, care face parte din familia Coronaviridae, este responsabil de gastroenteritele virale la caine si porc si de peritonita infectioasa a pisicii. Nu este un virus foarte rezistent la mediu, putand fi distrus de majoritatea dezinfectantelor. In schimb, contagiozitatea acestui virus este foarte ridicata, boala transmitandu-se cu o rapiditate foarte mare prin intermediul fecalelor provenite de la cainii bolnavi. Contaminarea se face prin ingerarea virusului, deci pe cale orala.
In general, mortalitatea e ceva mai scazuta la cainii adulti fata de nou-nascuti si pui, care sunt mult mai sever afectati. Semnele clinice sunt reprezentate in primul rand de diaree, insotita sau nu de voma, care dispare in decurs de 24 – 48 de ore. Fecalele diareice au o culoare portocalie si un miros ingrozitor, fiind eliminate in jeturi puternice, continand mucoasa si sange. Febra este variabila.
Uneori, cainii isi revin spontan, fara tratament, dar in marea majoritate a cazurilor se impune tratamentul. Consistenta fecalelor revine la normal dupa sapte – zece zile, apoi fecalele consistente alterneaza cu diareea, timp de patru saptamani.
Se impune diagnosticul diferential, fata de alte gastroenterite virale, cum ar fi parvovirusul. Semnele clinice ajuta la stabilirea diagnosticului de catre medicii experimentati. Tratamentul este simptomatic si specific pentru gastroenterite, practic, acelasi ca si in parvoviroza. La baza lui stau rehidratarea si refacerea echilibrului electrolitic, dar mai ales combaterea acidozei. Antibioticele nu sunt necesare in toate cazurile. Ele se impun pentru combaterea florei bacteriene de asociatie, care poate complica nedorit tabloul clinic.
Profilaxia consta in administrarea virusului vaccinal inactivat la varsta tanara, mai ales in canise sau adaposturi cu aglomeratie mare de caini. In zonele afectate de boala, se recomanda vaccinarea la sase – sapte saptamani, cu realizarea rapelului la un interval de trei – patru saptamani, profilaxia continuandu-se apoi anual. Este bine ca vaccinul impotriva coronavirozei sa nu fie asociat cu cel impotriva jigodiei. Revin la necesitatea unei profilaxii adecvate pentru bolile infectioase, care afecteaza in mod curent cainii si pisicile. Schema de vaccinare e stabilita de veterinarul curant, in functie de mai multi factori: varsta, rasa, dar in primul rand produsul biologic, respectiv vaccinul folosit. O vaccinare riguroasa va fereste de suferinta animalul, iar pe dv. va scuteste de cheltuieli mari pentru tratamente care nu intodeauna dau si rezultatele scontate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.