VIDEO | Coșmarul unor muncitori români la o fermă-focar din Germania: bătuți și fără toți banii plătiți. “Ne-au ținut cu japca, au blocat ușa cu lopata”

Vineri, 7 august 2020, o cursă specială TAROM, plătită de guvernul regional bavarez, transporta în România peste 100 de muncitori sezonieri de la o fermă din Mamming, Bavaria. Toți fuseseră testați negativ înainte de a fi escortați de poliție către aeroportul din Nürenberg. Unii dintre dintre ei au coborât la Cluj, alții, la București.

Tensiunile au escaladat însă apoi la fermă, din cauza condițiilor improprii în care au fost carantinați cei rămași și din cauza reținerii abuzive a unor sume de bani de către fermierul angajator și colaboratorii săi români.

La încheierea perioadei de carantină, fermierul a fost nevoit să înapoieze buletinele confiscate lucrătorilor și să-i lase să se întoarcă în țară. Numai că aceștia din urmă nu au mai avut parte de sprijin din partea consulatului general al României sau al autorităților germane pentru a se întoarce în țară cu un avion, așa că au trebuit să se descurce pe cont propriu.

Luxul odihnei 

Vineri, la o zi după ce s-a întors cu un microbuz din containerele fermei germane în care a fost carantinată două săptămâni, Mirela* lucra deja cu ziua la o vecină în sat, la cules de prune. Are patru copii de crescut, nu și-a permis luxul odihnei la întoarcerea în sat.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Pe ulița satului din județul Satu Mare se adună mai mulți oameni proaspăt întorși din ferma bavareză devenită focar COVID-19 la sfârșitul lunii iulie. Nicio persoană din cele întoarse în data de 12 august dimineața nu a fost testată la ieșirea din carantină sau la intrarea în țară, deși au fost depistate pozitiv cu aproximativ două săptămâni în urmă, spun ei.

Bani reținuți pentru țigări, deși nu fumează

Mirela și soțul ei nu erau pentru prima dată sezonieri în fermele din Germania. Femeia nu se plânge de greutatea muncii sau de numărul de ore mare peste program, ci de faptul că nu și-au primit toți bani și că li s-au reținut diverse sume pentru cazare, mâncare și inclusiv pentru țigări (50 de euro de persoană/lună), deși nu fumează nici ea, nici soțul. La asta se adaugă cei 200 de euro reținuți de intermediarul care i-a dus acolo, spune ea.

Femeia povestește că n-a văzut niciun contract și că au lucrat inclusiv sâmbăta și duminica, cel puțin până la momentul în care a izbucnit criza infectărilor și au fost închiși în containere, în regim de carantină.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

La final, au primit 700 și ceva de euro.

Despre orele suplimentare neplătite și despre reținerea abuzivă a unor sume pentru țigări și comisioane vorbesc și alți bărbați ieșiți pe uliță. 

Sora acestuia avea contact direct cu cei plecați, fiind cea care, alături de dl Wagner, fermierul bavarez, reținea buletinele sezonierilor și, după cum reiese din declarațiile unora, le dădea la semnat contracte în limba germană, din care ei nu înțelegeau nimic. Tot ea era cea care, la lichidare, reținea câte 200 de euro fiecăruia, drept comision pentru intermediere. Pe lângă aceste rețineri, sezonierii erau constrânși să-și facă cumpărăturile dintr-un magazin al fermierului, unde produsele erau mai scumpe și, conform declarațiilor lor, nu aveau mereu prețul afișat pe ele.

“Să mergi să lucrezi, să nu-ți dea toți banii și să fii și bătut”

Toader* e mai vocal și vorbește de teama celor din comunitate, care nu vor să aibă probleme cu intermediarul.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Sunt oameni săraci, vedeți în ce condiții trăiesc ei aici. Pe sărăcia și munca lor și a altora ca ei, din alte sate, au făcut averi Ioane și sora lui. Sunt oameni care nici măcar nu știu să scrie și nu-și cunosc drepturile.

Muncitor român în Germania:

Și el a fost acolo, împreună cu soția lui, fiind la prima plecare la muncă în agricultură în Germania. 

“E o traumă ce-am trăit noi acolo”, zice, prezentând o serie de hârtii și documente cu care s-a întors de acolo. “Am 14 ani bătuți pe muchie în Portugalia, în construcții și bucătărie, că doar casa asta nu s-a ridicat fără muncă. Dar niciodată n-am pățit așa ceva… Să mergi să lucrezi, să nu-ți dea toți banii și să fii și bătut”.

Captivi într-un focar de COVID-19

Calvarul românilor a început odată cu apariția primelor cazuri COVID-19 în ferma unde lucrau aproximativ 500 de sezonieri aduși din mai multe locuri din țară pentru culegerea recoltei de castraveți din Mamming. Condițiile în care au fost carantinați atât cei depistați pozitiv, cât și cei depistați negativ au dus la creșterea numărului de cazuri și la instaurarea unui regim de teroare pentru cei mai mulți dintre sezonierii care s-au trezit captivi într-un focar COVID-19.

“Pe 24 iulie, când am văzut cum suntem tratați, am vrut să vin acasă. Le-am predat legitimațiile. Când am văzut că s-o extins virusul, am vrut să plecăm, să nu fim prinși acolo. Ne-au reținut cu japca. Ni s-au încălcat drepturile… Polițiștii stăteau și ne păzeau, ne-au închis înăuntru, au blocat ușa cu o lopată. Vorbeam de sus să ne dea țigări”, explică Toader, arătându-ne mai multe fotografii și videouri de pe telefon.

Un video arată mai mulți oameni care descriu cum au fost închiși într-un țarc și păziți de forțele de ordine, urmând ca apoi să fie instalați într-o clădire fără geamuri și în alte spații insalubre și înghesuite.

Pe un bătrân l-a pocnit fermierul pentru că purta masca sub nas. I-a dat borșul (sângele – n.r.) de la lovitură.

Toader:

Violență și amenințări

Bărbatul mai spune că și el a fost pocnit de fermier și amenințat, din cauza vociferărilor repetate, iar polițiștii nu au făcut nimic ca să stopeze agresiunile și tratamentul discreționar aplicat persoanelor carantinate.

Lovitura primită de el și modul agresiv în care fermierul german îi trata pe sezonierii carantinați, inclusiv de față cu poliția, este confirmată și de un membru al uneia din asociațiile implicate în monitorizarea situației sezonierilor și apărarea drepturilor acestora. 

Mai mult, fermierul neamț îi amenința inclusiv pe activiștii prezenți acolo pentru a-i consilia în chestiuni de legislație și drepturi pe lucrătorii sezonieri. Aceleași surse afirmă că au fost zile în care sezonierilor carantinați nu li s-a asigurat hrană de către fermier, fiind nevoiți să ceară ajutor la Crucea Roșie pentru a primi pachete cu mâncare. 

La testarea pentru coronavirus, Toader a ieșit pozitiv, iar soția sa a fost depistată negativ. Atunci s-a pus problema separării lor, dar ei au refuzat. “Am văzut ce era acolo, erau tot felul de oameni, de peste tot. Unii beau, nu știi ce erau în stare să facă. Mi-era frică pentru ea”, zice Toader.

Maria*, soția lui, adaugă: “Mi-era frică să merg la baie singură. Îl chemam să vină cu mine, că acolo împărțeam baia cu o mulțime de oameni… Am crezut că nu mai scăpăm de acolo în veci, să vin acasă la copii. Am lăsat fata de 6 ani acasă cu băiatul de 17 ani”.

Nevoiți să amenințe că se sinucid dacă sunt separați

Într-un final, după ce au amenințat că se sinucid dacă sunt separați, cei doi soți au fost carantinați în același container, într-o cameră înghesuită cu alte două persoane. Fiind testată de 3 ori negativ, soția a fost lăsată să se repatrieze săptămâna trecută cu cursa TAROM obținută la presiunea Consulatului General al României de la München și a asociațiilor românești din Rețeaua de Sud. 

El s-a întors ulterior, cu ajutorul primăriței. “Am avut noroc cu doamna primăriță. S-o implicat foarte mult. Ne-o trimis toate numerele, de la ambasadă, consulat și altele. O dat telefoane pentru noi și la fermă”, declară Toader.

Într-o discuție cu primărița, aceasta confirmă implicarea în soluționarea situației sezonierilor plecați din sat la ferma din Mamming și vorbește despre drama prin care au trecut consătenii ei. 

Promisiuni mincinoase, condiții de trai ca pentru sclavi

Toader tot repetă cuvântul “sclav” când descrie condițiile de trai de acolo și mai ales modul în care erau tratați de fermier și de intermediari. La intermediar și la sora acestuia se referă folosind termenul “pește”, iar munca lor de recrutare prin sate, mai ales în zonele în care locuiesc cei mai năpăstuiți din comunitate, e descrisă ca o samsareală bazată pe promisiuni mincinoase.

Educația precară și condiția marginală în care trăiesc mulți în comunitățile de baștină sunt speculate de aceștia și le facilitează tratamentul abuziv, eventualele reacții de opoziție fiind tratate cu amenințări că vor trimite Poliția peste ei și că vor avea probleme cu legea. “Sunt oameni fără școală, nu cunosc legea, nu-și știu drepturile, așa că sunt ușor de speriat”, zice el.

În timp ce alți sezonieri își aranjează pe cont propriu întoarcerea din infernul bavarez, proprietarul fermei din Mamming, ajutat de recrutorii români, pregătește transportul în fermă al altor sezonieri din România, conform declarațiilor unor surse din asociațiile și instituțiile din Germania.

*Numele folosite în articol sunt fictive, pentru a proteja identitatea muncitorilor.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro