Criza politică din România are un preț: dobânzile au sărit de la 6,4% la peste 7,3% în doar două luni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România plătește un cost economic semnificativ pentru instabilitatea politică, iar acest impact este vizibil în dobânzile crescute la împrumuturi, fluctuațiile cursului valutar și riscurile legate de accesarea fondurilor PNRR, avertizează Confederația Patronală Concordia într-un comunicat de presă transmis marți.
Cuprins:
Dobânzile și cursul valutar, sub presiune
Dobânzile la care statul se împrumută au crescut brusc în 2026, ajungând de la 6,4% în februarie la 7,31% în prezent, se mai arată în comunicat.
„România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge”, subliniază organizația. Dacă această instabilitate persistă, dobânzile ar putea urca și mai mult, afectând atât costurile pentru companii, cât și ratele lunare ale cetățenilor.
În plus, Concordia estimează că euro ar putea ajunge la 5,20 lei, de la nivelul actual de 5,09 lei, un scenariu ce ar genera creșteri imediate ale prețurilor de consum, având în vedere gradul ridicat de transmitere a cursului valutar în inflație.
Ratele la credite ar putea crește cu până la 10%, reducând veniturile disponibile și presând suplimentar consumul.
Concordia: România poate pierde ratingul de țară
Pe termen mediu și lung, România poate pierde ratingul de țară „investment grade” dacă deficitul bugetar nu este redus, avertizează Concordia.
„Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, se arată în comunicat.
Pentru a evita aceste costuri, România ar putea fi nevoită să majoreze TVA cu 3 puncte procentuale sau să crească alte impozite, o opțiune considerată nesustenabilă de către patronate.
Fondurile PNRR, în pericol
Un alt punct sensibil este accesarea fondurilor PNRR. În scenariul optimist, România ar putea pierde 30% din fondurile așteptate în 2026, adică 3,5 miliarde de euro.
Dacă proiectele se opresc, creșterea economică ar scădea cu 0,2-0,3 puncte procentuale, iar statul ar pierde între 600 și 700 de milioane de euro din taxe. În acest caz, deficitul bugetar ar ajunge la 6,43% din PIB.
În scenariul negativ, pierderile de fonduri PNRR ar atinge 50%, respectiv 5,7 miliarde de euro. Fără compensare bugetară, creșterea economică ar scădea cu 0,35-0,40 puncte procentuale, iar încasările fiscale ar fi reduse cu 1,4-1,5 miliarde de euro.
Deficitul bugetar ar ajunge la 6,61% din PIB, iar cu compensare din bani publici, acesta ar depăși 7,2%, punând în pericol ratingul de țară.
România a fost țara cu cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de 7,9% din PIB, conform datelor Eurostat. Datoria publică a crescut la 59,3% din PIB, apropiindu-se de pragul de 60%.
Scenariu critic: 70% pierdere PNRR, scăderea PIB, creșterea deficitului
În cel mai pesimist scenariu, pierderile fondurilor PNRR ar urca la 70%, adică 8 miliarde de euro. PIB-ul ar scădea cu 0,6-0,7 puncte procentuale, iar pierderile fiscale ar ajunge la 2 miliarde de euro.
Deficitul bugetar ar urca la 6,75% fără compensare și la 7,8% cu acoperire din fonduri naționale, ceea ce ar crește riscul retrogradării României la statutul de „junk”.
„Costul instabilității politice îl plătesc companiile și cetățenii. Decidenții politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României”, avertizează Concordia.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare economice din România, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape 500.000 de angajați în peste 4.200 de companii.
