Culoarea albastră ar putea avea 13.000 de ani. Arheologii au găsit dovada că oamenii din Epoca de Gheață nu trăiau într-o lume gri

O piatră ignorată timp de 50 de ani a schimbat totul

Piatra fusese descoperită în anii 70 la Mühlheim-Dietesheim, în Germania, și fusese catalogată drept o simplă lampă din piatră, folosită la sfârșitul ultimei ere glaciare. Obiectul a stat expus într-o vitrină, fără să stârnească interesul nimănui, până când o echipă de arheologi de la Universitatea Aarhus din Danemarca a decis să o reexamineze.

Inițial, cercetătorii au vrut să afle dacă în piatră existau urme de grăsime animală, folosită pentru iluminat. În schimb, au observat „mici pete albastre” pe suprafața obiectului.

„La început am glumit, crezând că e cerneală modernă. Dar apoi am devenit curioși”, a spus arheoloaga Izzy Wisher, coordonatoarea studiului publicat în revista Antiquity pe 29 septembrie 2025.

Albastrul care a apărut cu 8.000 de ani mai devreme decât se credea

Analizele geologice au arătat că urmele albastre conțin cupru și provin din azurit, o piatră semiprețioasă naturală. Pigmentul datează de aproximativ 13.000 de ani, ceea ce înseamnă că oamenii din Paleoliticul superior experimentau culorile mult mai devreme decât se credea.

„Este unul dintre acele momente rare în care am fost complet surprinși de rezultat”, a spus Wisher.

Până acum, cercetătorii credeau că albastrul lipsea complet din paleta artistică a oamenilor preistorici, care foloseau aproape exclusiv roșu (ocru) și negru (cărbune). Singurele urme anterioare de albastru fuseseră găsite la figurine din Siberia, dar fără ca pigmentul să fi fost identificat clar.

Cum au descoperit oamenii din Epoca de Gheață culoarea azurului

Analizele au arătat că rocile din zona Mühlheim-Dietesheim conțin zăcăminte naturale de azurit, la fel ca și alte minerale precum silexul sau ocru roșu, exploatate de comunitățile preistorice locale. Cercetătorii cred că oamenii care extrăgeau ocru și silex au descoperit accidental și azuritul.

„Probabil au observat această piatră albastră strălucitoare și au încercat să o folosească, așa cum făceau deja cu alte pigmenți”, a explicat Wisher.

Coautoarea studiului spune că obiectul analizat, considerat până acum o lampă, ar putea fi de fapt o unealtă folosită pentru prelucrarea pigmentului.

„Este foarte posibil ca și alte artefacte similare, catalogate drept lămpi, să fi fost folosite în același scop. Acum trebuie să le reexaminăm”, a adăugat cercetătoarea.

„Trecutul era mai colorat decât ne imaginam”

Descoperirea a atras atenția și altor specialiști. Elizabeth Velliky, arheolog la Universitatea din Bergen, Norvegia, consideră că această descoperire e doar începutul.

„Este vârful aisbergului. Cred că trecutul era mult mai colorat decât am crezut până acum, iar acum avem dovada”, spune ea.

În perioada în care a fost creat pigmentul, populațiile europene începeau să formeze grupuri sociale mai complexe.

„Oamenii se mișcau mai mult, comunicau mai des și căutau noi moduri de a se exprima, fie prin artă, fie prin simboluri de apartenență”, explică Velliky.

De ce albastrul era o culoare rară și specială

Rămâne un mister de ce urmele de albastru sunt atât de rare în descoperirile arheologice. Potrivit lui Wisher, pigmentul ar fi putut fi folosit în moduri care nu s-au păstrat în timp: pentru decorarea corpului sau vopsirea materialelor textile.

„Dacă azuritul era ușor de găsit, dar totuși apare atât de rar, e posibil să fi fost rezervat unor activități cu semnificație culturală. Poate avea o valoare simbolică, spirituală sau de statut”, spune cercetătoarea.

Pigmenții naturali necesitau efort, timp și tehnici avansate pentru a fi transformați în vopsea, iar acest lucru arată că albastrul avea o importanță aparte. Descoperirea contrazice ideea că oamenii preistorici nu foloseau anumite culori doar pentru că nu aveau acces la ele.

„Mai degrabă pare că erau selectivi. Alegeau culorile în funcție de semnificația lor și de efectul vizual dorit”, a concluzionat Wisher.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE