Cum a ajuns Estonia pe locul 1 în Europa la Educație? „Secretele” din învățământ dezvăluite chiar de viceministru, exclusiv pentru Libertatea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Estonia este pe primul loc în Europa la educație, potrivit ultimelor testări PISA. Elevii estonieni au ieșit pe locul trei în lume la matematică, după China și Coreea. România se află la aproape 50 de poziții distanță (locul 47 la testul de citire, locul 52 la matematică, după Bulgaria, iar la științe locul 55). Ne-am adresat viceministrului Educaței din Estonia, care a dezvăluit în exclusivitate pentru Libertatea câteva din secretele învățământului de succes din mica țară ex-sovietică.
Cuprins:
- I-au luat ca exemplu pe finlandezi și i-au întrecut
- „Nu am avut scopul de a fi cei mai buni din Europa, a fost o surpriză și pentru noi”
- Tot mai mulți tineri vor să se facă profesori
- „Există în școală profesori de pe vremea mea, dar predau materii noi”
- „Nu avem oameni fără un loc de muncă”
- „E vital să ai politicieni responsabili”
Testele internaționale PISA măsoară abilitățile copiilor de 15 ani de citire, matematică și științe, prin exerciții inspirate din viața reală. Așadar, această evaluare nu țintește cunoștințele de olimpiadă, ci este făcută să arăte nivelul general de cunoștințe al elevilor și capacitatea lor de a folosi ceea ce învață la școală în viața de zi cu zi. Iar Estonia, o țară de doar 1,3 milioane de locuitori este campioană la acest capitol.
Reformă, continuitate și profesori plătiți pe măsură
Mart Laidmets, viceministrul Educației din Estonia, a acordat pentru Libertatea un interviu despre reforma educațională din țara sa. Școlile estoniene au avut primul program de dotare cu calculatoare în 1987, dar calculatoarele se umpleau de praf. Așa și-au dat seama că e nevoie și de profesori pregătiți pentru asta, așa că înainte de a aduce școlile la standardele societății digitale, și-a pregătit oamenii. Și i-a plătit pe măsură. Acum toți profesorii știu să folosească un computer și să se folosească de tehnologie pentru a-și îmbunătăți predarea. E drept, Estonia are 99% dintre serviciile publice online, ba chiar sunt prima țară din lume care a introdus un judecător-robot. Dar nu tehnologia îi face grozavi, ci oamenii.
Iar în minister sunt profesioniști pe care politicienii nu-i schimbă de trei ori pe an. Mart Laidmets este expert în curriculum, învățământ vocațional, educația adulților și politici de tineret, fost consilier al prim-ministrului Estoniei. Iar Ministrul Educației, Mailis Reps, este pentru a patra oară în această funcție și cel mai probabil își va duce mandatul de patru ani la bun sfârșit.Colegul ei, Mart Laidmets, spune că ar ști cel mai bine ce se întâmplă în sistem, prin micii ei „spioni”: ministrul educației estonian are șase copii.
I-au luat ca exemplu pe finlandezi și i-au întrecut
LIBERTATEA: Când ați început reforma sistemului educațional?
Mart Laidmets: Pe de o parte, reforma a început în anii 70 când s-a luat decizia cu privire la ce abilități ar trebui să aibă fetele și băieții: de citire, matematică, de învățare și care să le fie folositoare în viitor. Și școala era obligatorie pentru toți. Pe de altă parte, desigur au fost reformele de mai târziu, de după ce ne-am câștigat independența în anii 90, când am lucrat la curriculumul național și am investit în pregătirea profesorilor. Iar modelul nordic finlandez a fost modelul nostru.
-Ați implementat o reformă importantă în 1996...
-Da, în 1996 a fost implementat noul curriculum. Sigur, nu era complet nou, era o variantă îmbunătățită. Abilitățile de predare și învățare în științele exacte erau atunci la un nivel bun, dar ne-am pus problema cum să integrăm noi materii mai actuale. Și aceste modificări le-am făcut în 1996.
-Care au fost costurile reformei? În România, de pildă, învățământul este subfinanțat de ani buni...
-E adevărat că există un preț, dar e absolut necesar să susții sistemul și să faci schimbări. E nevoie de bani pentru a asigura pregătirea inițială a profesorilor și pregătirea lor continuă. În plus, toate manualele au trebuit schimbate.
E greu să estimez acum cât au costat schimbările ultimilor 25-30 de ani, dar până la urmă educația trebuie să fie o prioritate pentru orice țară. Mart Laidmets:
„Nu am avut scopul de a fi cei mai buni din Europa, a fost o surpriză și pentru noi”
-Ați avut acest scop în minte, să deveniți țara cu cel mai bun sistem educațional din Europa?
-Nu am avut deloc în minte scopul de a fi cei mai buni din Europa, a fost o surpriză și pentru noi. Practic, am surclasat alte țări pe mai multe niveluri. Totuși, n-a fost o surpriză chiar atât de mare, fiindcă știam că toată lumea știe să scrie, să citească și avea abilități de bază de matematică. Dar potrivit testărilor PISA, mai mult de 20% dintre copiii care ies din școala primară au dificultăți de citire, adică nu au abilități de bază, și prin urmare le va fi greu să se descurce mai târziu în viață. Estonia are un sistem educațional foarte bun, dar există încă mulți copii în țară pe care sistemul nu-i ajută și prin urmare, nu au un viitor prea strălucit.
-Cum ați ales ce ar trebui să învețe copiii ca să fie pregătiți pentru provocările lumii de azi?
-În ceea ce privește curriculum național, am făcut schimbări constante în ultimii zece de ani. Și am inclus 14 competențe digitale, competențe generice, care practic evaluează abilitățile de supraviețuire în această societate digitală. Avem, bineînțeles, discuții importante cu asociațiile profesorilor, cu factorii de decizie, cu privire la ce ar trebui să schimbăm în curriculum național, apoi le-am schimbat și am implementat schimbările. Ulterior am început pregătirea profesorilor în noile materii și tot așa. Evident, a fost nevoie de colaborarea tuturor pentru aceste schimbări.
Tot mai mulți tineri vor să se facă profesori
-Am vizitat Estonia anul trecut și am remarcat nivelul încrederii pe care cetățenii o au în guvern. Nu a manifestat nimeni opoziție la noile schimbări, conservatorii sistemului, profesorii?
-Desigur, există mereu un fel de rezistență la nou și nu e mereu ușor de a produce schimbarea, de aceea e important să vorbim și să colaborăm cât mai mult. Fiindcă dacă faci schimbări pe hârtie, nimic nu se întâmplă, dar dacă vrei cu adevărat să implementezi, atunci toată lumea trebuie să participe. Evident, când societatea a devenit atât de digitalizată, și profesorii au înțeles că pot beneficia de pe urma acestui aspect, pot folosi tehnologia în munca lor. Evident, au existat opinii contrare, dar a trebuit să înțelegem că e pentru binele copiilor și că nu ai o societate sănătoasă atunci când jumătate din generația tânără nu e pregătită pentru viitor.
-Cum ați organizat evaluarea elevilor pentru că în 2018 discutați deja despre renunțarea la examenele finale?
-Da, am discutat despre cum să schimbăm acest lucru. Trecerea examenelor de final de liceu de pildă nu condiționează absolvirea liceului, de exemplu. Discutăm încă soluții, dar va dura trei-patru ani până să implementăm aceste schimbări. Aveam această chestiune la masa discuțiilor din 2017, iar acum suntem aproape de o soluție.
-Ați crescut treptat și salariile profesorilor. Cum s-a reflectat acest lucru în calitatea educației?
-Da, desigur. Am avut probleme la salarizarea profesorilor pentru că profesorii sunt profesioniști bine pregătiți și trebuiau să aibă salarii pe măsură iar noi nu eram exact la acel nivel. Așa că am ridicat nivelul salarizării și am observat că tot mai mulți tineri au devenit interesați să se facă profesori.
Acum nu mai avem plângeri legate de salarizare, ci mai degrabă preocupări cu privire la condițiile de muncă și calitatea învățământului. Mart Laidmets:
„Există în școală profesori de pe vremea mea, dar predau materii noi”
-Ați acordat o atenție deosebită și sportului, investind chiar în crearea unor bazine de înot în toate școlile.
-Am schimbat curriculumul și am introdus mai multe ore de sport. Știm că astăzi copiii nu mai sunt la fel de activi, nu mai fac atât de multă mișcare așa că a trebuit ca școlile noastre să furnizeze toate condițiile pentru sport.
-Cât de diferit este sistemul educational astăzi, comparativ cu perioada când erați dumneavoastră elev?
-E o întrebare bună. Eu am intrat la școală în 1981, am crescut practic în Uniunea Sovietică, dar să știți că unii profesori au rămas și acum în școală. Evident avem și mulți profesori tineri. Lucrurile merg bine când ai profesori bine pregătiți, motivați care predau materii noi, contemporane și cred că asta e ceea ce contează. Ceea ce s-a schimbat este tocmai ce anume se predă, discipline adecvate secolului XXI. Au fost păstrate și tradiții mai vechi pe care le consider importante, de asemenea.
„Nu avem oameni fără un loc de muncă”
-Educația nu se termină niciodată. Ați implementat strategia de învățare pe tot parcursul vieții. Care sunt primele rezultate?
-Da, am avut o strategie care a fost implementată până în acest an și ne pregătim pentru Strategia 2025. Am făcut multe schimbări în rețeaua de școli, având în vedere că e o tendință europeană ca mulți oameni din zona rurală să se mute la oraș, așa că am descentralizat școlile. Ne-am dedicat creșterii profesionalismului profesorilor și am crescut salarizarea acestora. Apoi ne-am concetrat pe digitalizarea predării.
O provocare a fost adaptarea a ceea ce se predă la piața muncii și cum să găsim un corespondent între cele două. Și cum economia este în permanentă creștere, nu avem oameni fără un loc de muncă, ratele neocupării sunt foarte mici. Așa că ne-am atins principalele țeluri. Mart Laidmets:
-Tot mai mulți tineri români sunt tentați să învețe peste hotare. Ați avut aceeași problemă? Cum i-ați convinsă să aleagă universitățile estoniene?
-La nivel de licență cei mai mulți aleg să studieze în Estonia. Dar în ceea ce privește masteratul sau doctoratul, de ce să nu meargă peste hotare? Mai important este însă să se întoarcă. Există studenți străini care vin să studieze în Estonia și apoi se întorc în țările lor. Așa că mai important este și pentru estonieni să se întoarcă.
-Ce urmează pentru educația estoniană?
-Vorbim tot mai mult despre personalizarea învățării, mai ales că digitalizarea oferă atât de multe oportunități de predare și cum să faci asta într-un mod potrivit. În plus, ne concentrăm ca elevii cu nevoi speciale să primească educație adecvată și bineînțeles, avem în vedere îmbunătățirea programelor de pregătire înaltă pentru că unul dintre problemele sistemului nostru este că nu avem atât de mulți elevi pregătiți la nivel de top. Așa că ne vom concentra mai mult pe elevii eminenți. În acest timp, continuăm schimbările în rețeaua școlară ca să corespundă nevoilor demografice. Și bineînțeles, profesorii sunt foarte importanți și continuăm să îi susținem.
„E vital să ai politicieni responsabili”
-O mare problemă pe care o avem în România este instabilitatea politică. Am avut ani și cu cinci miniștri. Cum e situația în Estonia?
-Am avut și noi problema asta acum câțiva ani când am avut câte un ministru pe an. Dar ministrul de acum a mai fost în funcție de patru ori și acum e în funcție de mai bine de trei ani. Da, stabilitatea este importantă și trebuie să ai un ministru care cunoaște sistemul. Doamna noastră ministru are șase copii și știe foarte bine ce se întâmplă în sistem. Stabilitatea este foarte importantă în educație pentru că schimbările pe care le faci azi au ecouri abia peste câțiva ani. Așa că e important să poți urmări acțiunile tale așa că e vital să ai politicieni responsabili.
