Cum a devenit China o putere militară de top în doar zece ani. Supremația strategică a Occidentului, pusă în pericol

În acest context tensionat, se conturează o întrebare esențială pentru echilibrul global de putere: este China pregătită să rivalizeze, de la egal la egal, cu armatele occidentale?

China, lider în exporturile de arme

De ani buni, Beijingul își consolidează forțele armate, devenind unul dintre cei mai mari exportatori de arme. În trecut însă, China era cel mai mare importator global de armament. Potrivit Stockholm International Peace Research Institute (Sipri), la începutul secolului, principalii furnizori ai Chinei erau Rusia, Franța și Ucraina, potrivit L’Express.

Însă între 2019 și 2023, importurile chinezești au scăzut cu 44% față de perioada anterioară. Wu Qian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, declara în 2024 pentru Cotidianul Poporului că această schimbare reflectă „autonomia și inovația independentă” a Chinei.

Cât de mare este bugetul militar al Chinei în comparație cu cel al marilor puteri occidentale

Conform Sipri, cheltuielile militare ale Chinei au crescut de la 22,2 miliarde de dolari în 2000 la 313,6 miliarde în 2024, depășind semnificativ bugetul Franței de 50,5 miliarde de euro. Totuși, China este încă departe de Statele Unite, care au alocat 997,3 miliarde armatei în 2024.

Dar Beijingul investește masiv în industria sa de armament, acordând subvenții mari companiilor de stat, cum ar fi China Electronics Technology Group Corporation.

Tehnologii militare chineze avansate menite să-i asigure dominația în aer, pe apă și uscat

China a dezvoltat arme avansate, inclusiv rachete hipersonice capabile să depășească viteza sunetului de cinci ori.

Racheta Dongfeng 5C(DF-5C), arma secretă a Chinei

Într-o paradă grandioasă dedicată Zilei Victoriei, la Beijing, China a arătat lumii noua sa rachetă intercontinentală strategică cu combustibil lichid, Dongfeng 5C(DF-5C).

Conform publicației de stat chineze Global Times, DF-5C are o rază de acțiune estimată de peste 20.000 de kilometri. Aceasta plasează întregul glob în raza sa de acțiune, oferindu-i capacitatea de a descuraja amenințările și de a consolida stabilitatea globală.

Pe lângă DF-5C, PLA a dezvăluit și alte rachete cu capacitate nucleară, inclusiv JL-1 și JL-3. Presa de stat a declarat că acestea reprezintă componentele terestre, maritime și aeriene ale triadei nucleare a Chinei.

Portavionul Fujian, mândria flotei chineze

Beijingul și-a prezentat recent cea mai nouă și mai mare navă de război, portavionul Fujian. Nava a efectuat recent exerciții militare în Marea Chinei de Est, marcând un pas important în modernizarea forțelor navale chineze. Fujian, cu o deplasament de 72.500 de tone, este unul dintre cele mai mari vase construite de China în cadrul programului său amplu de modernizare militară.

Noile generații de avioane de vânătoare vor permite Chinei să lovească tot mai departe

Au fost prezentate și aeronave de pe portavioane, cum ar fi avionul de vânătoare stealth J-35 și J-15T, marcând progrese în aviația navală. Potrivit agenției de știri de stat Xinhua, J-35 este un pas-cheie în trecerea Chinei de la apărarea maritimă apropiată la apărarea maritimă îndepărtată.

Printre formațiunile aeriene s-a numărat bombardierul cu rază lungă de acțiune H-6J, echipat cu rachete antinavă supersonice YJ-12. De asemenea, au fost expuse noi drone cu inteligență artificială, dotate cu capacități autonome de atac în roi și de recunoaștere.

Un avion de vânătoare chinez misterios, denumit J-36, a fost observat vineri, 11 aprilie, pentru a treia oară după câteva luni zburând la înălțime joasă chiar pe deasupra unei autostrăzi.

Avionul, considerat un nou model stealth, este cel mai mare dintre cele două prototipuri de avioane tactice pe care China le dezvoltă pentru conflictele viitoare. Unii cred că ar putea fi un avion de vânătoare de generația a 6-a, conform Inside Over.

The Chengdu Aircraft Corporation (CAC) in China carried out its second test flight today of the prototype for its new trijet tailless diamond-delta wing military aircraft, dubbed the Chengdu J-36, which is claimed to be a sixth-generation stealth fighter, but is believed by… pic.twitter.com/LxBA34pMmD
— OSINTdefender (@sentdefender) March 17, 2025
 

Analistul militar Ben Lewis a declarat, pentru Institutul Naval al Statelor Unite, că testele recente indică faptul că flota este aproape gata de a fi pusă în funcțiune.

Alexander Neill, cercetător asociat la Pacific Forum, a declarat pentru BBC că aceste arme servesc unei strategii de descurajare: „China creează o capacitate de a lovi ținte ușoare, cum ar fi navele marinei americane”. În același timp, Beijingul a fost implicat în multiple scandaluri de spionaj, precum furtul datelor tehnice ale avionului american C-17.

Capacitățile nucleare ale Chinei se dezvoltă într-un ritm accelerat

O înregistrare rară difuzată de presa de stat oferă o privire asupra modului în care Beijingul își protejează arsenalul strategic. Imaginile arată o vastă rețea de tuneluri subterane, cunoscută sub numele de „Palatul Dragonului”, care se întinde pe aproximativ 5.000 de kilometri sub munții sacri ai țării. Acest sistem secret adăpostește unitatea strategică de rachete a armatei chineze și reprezintă coloana vertebrală a descurajării nucleare a Beijingului.

Estimările indică faptul că China dispune în prezent de aproximativ 500 de rachete nucleare, deși cifra exactă rămâne secret de stat. Potrivit unui raport al Pentagonului din 2023, arsenalul chinez ar putea ajunge la 1.000 de rachete până în 2030, multe dintre ele având capacitatea de a lovi teritoriul continental al Statelor Unite.

Conform unui oficial american citat de CNN, China exersează recent „lupte aeriene în spațiu” cu sateliți, pregătindu-se pentru potențiale conflicte viitoare dincolo de atmosfera terestră. Aceste operațiuni, numite „dogfighting în spațiu”, reprezintă o provocare pentru supremația SUA în domeniu.

China a construit un „Manhattan Project” pentru cipuri AI care îi permite să dezvolte arme de mare precizie

China accelerează cursa pentru supremația tehnologică, dezvoltând în secret un prototip de utilaj capabil să producă cipuri avansate pentru inteligență artificială. Comparat de surse cu „Proiectul Manhattan” al SUA, demersul marchează un moment-cheie în încercarea Beijingului de a reduce dependența de tehnologia occidentală și de a sparge monopolul deținut până acum de compania olandeză ASML asupra tehnologiei EUV.

Deși prototipul chinez este funcțional și generează cu succes lumină ultravioletă extremă, acesta nu a produs încă cipuri funcționale. Conform Reuters, guvernul chinez și-a stabilit obiectivul de a produce cipuri funcționale pe prototip până în 2028, deși sursele apropiate proiectului consideră că 2030 este o țintă mai realistă. Chiar și așa, acest termen este cu ani întregi mai devreme decât estimările analiștilor.

Punctele slabe ale armatei chineze

Cu toate că armata Chinei numără două milioane de soldați, aceștia nu au experiență practică, dat fiind că țara nu a fost implicată în conflicte majore de multă vreme. Michael Raska, profesor la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, afirmă că armata chineză este rigidă: „Nu mișcă un deget fără ordine de la superiori”. În plus, incidente precum coliziunea a două nave de război chineze în vara lui 2025 ridică întrebări privind eficiența operațională.

L’Express concluzionează că, deși China investește masiv în tehnologie și infrastructură militară, mai are un drum lung de parcurs pentru a egala experiența și flexibilitatea armatelor occidentale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE