Cheltuielile pe care statul trebuie să le plătească pentru plafonarea și compensarea facturilor la energie și gaze au crescut substanțial, de la o estimare inițială de 14,5 miliarde de lei în primăvară la 40 de miliarde de lei în acest moment. Suma este echivalentul a 3% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.

Acest lucru pune mai departe presiune pe finanțele României, deoarece statul trebuie să compenseze furnizorii pentru sumele cheltuite peste plafoanele stabilite prin ordonanța din primăvară.

Aceasta a fost gândită să ocrotească populația și micile firme de scumpirea energiei.

La energie, plafoanele sunt de:

  • 0,68 lei pe fiecare kWh de curent pentru clienții casnici cu un consum de sub 100 kWh lunar
  • 0,8 lei pe kWh pentru cei care consumă sub 300 kWh lunar
  • 1 leu pe kWh pentru firme.

La gaze, plafoanele sunt de:

  • 0,31 lei pe kWh pentru clienții casnici
  • 0,37 lei pe kWh pentru firme.

Toate prețurile includ TVA. 

Nu există însă un plafon maxim, astfel că statul trebuie să deconteze tot ce depășește aceste niveluri.

Prețuri-record în România și Europa

Problema este că prețurile energiei și gazelor au tot crescut, din cauza secetei și a reducerii livrărilor de gaze ale Rusiei către Europa.

INTERVIU. „Când sicriele vor începe să se rostogolească, urletele mamelor nu vor mai putea fi ascunse”. Ce se întâmplă în Rusia după anunțul mobilizării parțiale
Recomandări
INTERVIU. „Când sicriele vor începe să se rostogolească, urletele mamelor nu vor mai putea fi ascunse”. Ce se întâmplă în Rusia după anunțul mobilizării parțiale

Prețul energiei comercializate în România a ajuns pe bursa de profil la un record 554 de euro pe MWh, în vreme ce în Germania a atins 552 de euro pe MWh, iar în statele baltice a depășit 800 de euro. 

La gaze, prețul a atins un record de 251 de euro pe MWh pe bursa din Olanda, cea care „dă tonul” prețurilor în Europa.

Astfel, și facturile pe care trebuie să le achite statul au crescut considerabil.

Ordonanță fără studiu de impact

Ordonanța 27 privind plafonarea și compensarea a fost adoptată de Guvern în data de 18 martie, însă fără a avea un calcul oficial privind impactul bugetar.

Estimările erau pentru un impact de 14,5 miliarde de lei, anunțat de premierul Nicolae Ciucă în februarie. 

Acum cheltuielile au ajuns la 40 de miliarde de lei, potrivit unei estimări făcute în iulie de ANRE și citată de Economica.net.

Fără plafonare, factura ar fi de 7 ori mai mare

Potrivit unui calcul realizat de Cursdeguvernare.ro, la prețul actual al energiei, facturile românilor ar fi de șapte ori mai mari față de nivelul plafonat. 

Și asta pentru că prețul plafonat de 0,8 lei pe kWh din facturi este de peste trei ori mai mic decât prețul de 2,7 lei pe kWh de pe bursă. 

Iar la aceasta se mai adaugă și tarife de transport și distribuție, plus TVA.

Confesiunea Ioanei Aron. O femeie povestește care sunt mecanismele prin care violul rămâne nepedepsit. „12 ani mi-am zis că nu mi s-a întâmplat”
Recomandări
Confesiunea Ioanei Aron. O femeie povestește care sunt mecanismele prin care violul rămâne nepedepsit. „12 ani mi-am zis că nu mi s-a întâmplat”

PSD vede „speculă”

Cum a devenit piața energiei „un Caritas scăpat de sub control”. Criza explicată pe înțelesul tuturor și trei soluții propuse de un expert
Marcel Ciolacu a caracterizat drept „speculă” modul în care traderii influențează prețurile. Foto: Hepta

În viziunea PSD, prețurile nu au crescut însă natural, ci din cauza „speculei” de pe bursa de energie.

„Ştiţi foarte bine că este o supraimpozitare a producătorilor, dar aceştia au vândut energia cu această supraimpozitare cu 400-500 de lei, iar energia în acest moment se vinde la 2.200-2.800-3.000 de lei pe vârf”, a spus recent Marcel Ciolacu, președintele PSD, citat de Mediafax.ro.

Liderul PSD a caracterizat drept „speculă” modul în care traderii influențează prețurile. „Este o zonă total liberă şi nereglementată de o perioadă destul de lungă de timp”, a spus șeful PSD.

Acuzații de fraudă

Liderul PSD nu este singurul care crede asta: Marian Năstase, președintele consiliului de administrație al combinatului de aluminiu Alro, susține că schema de compensare este „o fraudare a banului public de dimensiuni colosale”.

„Există anomalii în piaţă, când (traderii – n.r.) preferă să achiziţioneze la un preţ, după aia revând între prieteni, ca să zicem aşa, şi cresc artificial preţul ca să ia cât mai mulţi bani de la stat. Şi cred că la asta se referă ANRE (Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei – n.r), care a declanşat nişte investigaţii pe piaţa energiei”, a spus acesta.

Cum ajunge un parc să nu mai aparțină cetățenilor. Cazul Grozăvești, împărțit între SRI și investitori imobiliari apropiați unui fost primar PDL
Recomandări
Cum ajunge un parc să nu mai aparțină cetățenilor. Cazul Grozăvești, împărțit între SRI și investitori imobiliari apropiați unui fost primar PDL

Afirmațiile vin după ce ANRE – reglementatorul pieței – a anunțat că investighează 18 participanți la piață pentru suspiciuni de manipulare a pieței, din care 13 în sectorul energiei electrice şi 5 în sectorul gazelor naturale. 

ANRE nu a prezentat la acel moment numele companiilor investigate.

Cum funcționează piața

În acest moment, există mai multe tipuri de actori pe piața energiei:

  • Producătorii. Aceștia produc energia și o vând pe bursa de profil. Marea majoritate sunt deținuți de stat: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, Romgaz, la care se adaugă producătorii de energie eoliană și solară, plus Petrom, care are o centrală pe gaze la Brazi.
  • Furnizorii. Aceștia cumpără energie de pe piață și o vând mai departe clienților finali, care pot fi persoane fizice sau firme. Cei mai mari furnizori din România sunt Enel, Electrica, E.ON și CEZ.
  • Traderii. Aceștia cumpără de pe piață energie și o revând mai departe către alți traderi sau furnizori.
  • Transportatorii.  La energie, Transelectrica este transportatorul care se ocupă de stabilitatea sistemului energetic. La gaze, acest rol este jucat de Transgaz. Ambele sunt companii de stat.
  • Distribuitorii. Aceștia dețin fizic liniile electrice de alimentare a consumatorilor. În România, Enel deține trei zone de distribuție, Electrica are alte trei, iar CEZ și E.ON, câte una. Atât transportatorii, cât și distribuitorii cumpără și ei energie pentru consumul propriu tehnologic.

La energie, România produce intern circa 90% din necesar și importă 10%.

La gaze, producția proprie acoperă aproximativ 70%, iar importurile sunt de circa 30%.

Numai că piața românească este interconectată cu cele din Uniunea Europeană, astfel că orice dezechilibru care crește prețurile în Occident duce automat și la creșterea prețurilor în România, potrivit lui Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă și fost director general al producătorului de stat Romgaz.

Urmează „prețuri nemaiîntâlnite” la iarnă

Cum a devenit piața energiei „un Caritas scăpat de sub control”. Criza explicată pe înțelesul tuturor și trei soluții propuse de un expert
Dumitru Chisăliță | Foto: Agerpres

Expertul estimează că prețurile vor ajunge la niveluri „nemaiîntâlnite” în această iarnă. Acesta avertizează că există scenarii potrivit cărora prețul gazelor ar putea crește chiar și cu mai bine de 60%. 

Gazprom a anunțat că prețul gazelor ar putea urca cu 60%, de la 2.500 de dolari pe mia de metri cubi la 4.000 de dolari pe mia de metri cubi în această iarnă.

Șeful Asociației Energia Inteligentă spune că a trecut vremea soluțiilor clasice. 

Soluții neortodoxe

Ca atare, Dumitru Chisăliță propune, într-o declarație pentru Libertatea, trei soluții „neortodoxe” pentru rezolvarea crizei energetice din România, însă spune că acestea ar fi trebuit luate deja pentru a vedea primele rezultate.

1. Limitarea profitului pe tot lanțul, respectiv producători, traderi și furnizori 

„Se poate face prin modificarea condițiilor de licențiere a furnizorilor. Producătorii sunt incluși și ei, pentru că și ei au licențe de furnizor. Aș pune o formulă obiectivă, precum ROBOR + 2%, care e o formulă ce s-a mai utilizat de către stat în programul Prima Casă. Marja de profit ar trebui să fie de 10-12% maxim”, spune Chisăliță.

Licențele de furnizare a energiei și gazelor sunt acordate de către ANRE, astfel că ANRE ar putea să schimbe condițiile minime ce trebuie îndeplinite.

2. Eficientizarea făcută de stat

„În loc să băgăm 76 de miliarde de lei ca stat în construirea de rețele de distribuție de gaze la sate, am fi putut să folosim acești bani sau o parte pentru a eficientiza satele românești. Am fi putut izola termic locuințe, schimba geamuri, pus panouri solare. 

Am avut cazuri când primarii trăgeau rețele de apă la sat și nu se racorda nimeni. Și era un leu metrul cub de apă, nu 1.500 de lei pe lună, cât ar putea fi factura la gaze iarna”, completează acesta.

Chisăliță are dubii că se vor conecta la gaze mulți consumatori de la sate, mai ales având în vedere noile prețuri.

3. Plăți fixe lunar

Expertul consideră că tarifele cu transportul, distribuția și înmagazinarea gazelor ar trebui să fie estimate de la începutul anului și plătite, sub forma unui abonament, pe tot parcursul anului. Nu cum se întâmplă acum, când ele reprezintă un procent din costul gazelor calculat lunar.

„Nu le plătim vara, când avem consum mic, le plătim iarna, când consumăm mult. Dacă includeam un astfel de abonament pe fiecare lună, am fi redus impactul pe facturile de iarnă. În total, aceste costuri fixe plus TVA reprezintă 30% din facturi”, spune Chisăliță.

Din banii colectați prin aceste tarife fac investiții operatorii de transport, distribuție și înmagazinare. Aceste tarife sunt incluse în facturi, pe lângă prețul gazului în sine.

„Dacă nu încerci, nu știi ce se întâmplă. Nu mai merge cu rețetele prestabilite”, afirmă acesta.

Consumatorii sunt pierzătorii, statul și traderii câștigă

Acesta a comparat situația actuală de pe piețele de energie și gaze din Europa și România cu un „Caritas care a crăpat”. 

Este rezultatul complacerii din ultimii 30 de ani. A fost un Caritas cu Rusia, este și cu China. A crăpat cu Rusia, va crăpa și cu China, când vom deveni dependenți de ea pentru panouri solare și eoliene.

Dumitru Chisăliță:

Acesta spune că pierzători ai acestui „Caritas energetic” sunt consumatorii finali, în vreme ce câștigătorii sunt statul, acționarii companiilor energetice și traderii.

Expertul spune că statul a avut un rol mare în creșterea prețurilor, deoarece liberalizarea pieței electricității s-a făcut haotic în 2021, iar plafonarea aplicată în toamna anului trecut s-a făcut la un preț prea mare, ceea ce a tras mai apoi în sus prețurile de pe bursa energiei.

Risc de faliment în industrie

Acesta a avertizat că din cauza prețurilor mari la energie și gaze a crescut riscul falimentelor pentru marii consumatori industriali.

„Noile prețuri sunt în concordanță cu ce se întâmplă acum pe piață. Lucrurile sunt și mai plauzibile să se întâmple decât în primăvară în privința falimentelor marilor consumatori. Situația e mai gravă, riscul este mai mare”, a punctat Chisăliță.

Impozitarea traderilor

În privința impozitării traderilor care intermediază energia, soluție propusă de Marcel Ciolacu, expertul este sceptic.

Chisăliță spune că supraimpozitarea intermediarilor nu va rezolva nimic, deoarece România are deja o supraimpozitare a producătorilor încă din 2013 la gaze, iar aceasta nu a dus prețurile în jos.

„Că e o situație emoțională, că e manipulare din partea Gazprom, asta e. Atâta timp cât traderul poate da mai departe energia, nu se întâmplă nimic. Prețul nu scade. Din 2013 am avut supraimpozitare la gaze. A scăzut prețul?”, întreabă retoric Chisăliță.

Urmărește-ne pe Google News
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

Noi imagini cu bătaia dintre Anamaria Prodan și Reghecampf » De la ce a plecat totul
GSP.RO
Noi imagini cu bătaia dintre Anamaria Prodan și Reghecampf » De la ce a plecat totul
PROBLEME în cuplul regal! Decizia şoc luată de Regele Charles. Camillei nu i-a picat deloc bine
Playtech.ro
PROBLEME în cuplul regal! Decizia şoc luată de Regele Charles. Camillei nu i-a picat deloc bine
Acum totul e clar! Ce s-a întâmplat cu Patrick Mouratoglou și soția, după divorțul Simonei Halep
Viva.ro
Acum totul e clar! Ce s-a întâmplat cu Patrick Mouratoglou și soția, după divorțul Simonei Halep
"Un om scris cu litere de aur". Povestea lui Sorin, voluntarul ISU care nu are teamă de nimic şi ajută pe oricine are nevoie. A păzit şi mari actori de la Hollywood
Observatornews.ro
"Un om scris cu litere de aur". Povestea lui Sorin, voluntarul ISU care nu are teamă de nimic şi ajută pe oricine are nevoie. A păzit şi mari actori de la Hollywood
Gafa uriașă a unor polițiști: Autospecială uitată pe calea ferată, lovită din plin de tren. O femeie arestată a fost rănită
Știrileprotv.ro
Gafa uriașă a unor polițiști: Autospecială uitată pe calea ferată, lovită din plin de tren. O femeie arestată a fost rănită
Reghecampf face botezul fiului, astăzi, la 48 de ore după bătaia cu Anamaria Prodan. Antrenorul a apărut cu ochiul vânăt. Primele imagini de la party. Update
FANATIK.RO
Reghecampf face botezul fiului, astăzi, la 48 de ore după bătaia cu Anamaria Prodan. Antrenorul a apărut cu ochiul vânăt. Primele imagini de la party. Update
Ce nu s-a văzut după finalul imaginilor! O a treia persoană s-a implicat în bătaia dintre Anamaria Prodan şi Laurenţiu Reghecampf. Cine e: "Bătut şi el" | VIDEO
Orangesport.ro
Ce nu s-a văzut după finalul imaginilor! O a treia persoană s-a implicat în bătaia dintre Anamaria Prodan şi Laurenţiu Reghecampf. Cine e: "Bătut şi el" | VIDEO
Horoscop 26 septembrie 2022. Capricornii simt puterea pe care o promite această zi, dar trebuie să știe că totul vine cu un preț și cu o condiție
HOROSCOP
Horoscop 26 septembrie 2022. Capricornii simt puterea pe care o promite această zi, dar trebuie să știe că totul vine cu un preț și cu o condiție
Zenbook Pro 14 Duo OLED (UX8402): device-ul de care nu vei dori să te desprinzi
PUBLICITATE
Zenbook Pro 14 Duo OLED (UX8402): device-ul de care nu vei dori să te desprinzi