Tribunalul Brăila: Argumentele folosite de judecătoarea care a lăsat în libertate un recidivist acuzat de violarea unei fetițe de 13 ani nu există în Codul Penal
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Judecătorii instanței superioare au constatat că majoritatea argumentelor folosite pentru motivarea deciziei de lăsare în libertate a unui recidivist acuzat de răpirea și violarea unei fetițe de 13 ani nu există în Codul de Procedură Penală. Cazul a scandalizat opinia publică, după ce judecătoarea Cristina Coarnă a decis eliberarea suspectului invocând, între altele, că nu au existat „ieșiri în stradă sau proteste în presă”.
Cuprins:
Tribunalul Brăila a motivat decizia, pronunțată luni 15 februarie, de menținere în arest preventiv a lui Gheorghe Dima, un bărbat de 32 de ani, din judeţul Bacău, judecat în prezent pentru viol şi lipsire de libertate.
Cazul a scandalizat opinia publică, mai ales după ce Judecătoria Brăila hotărâse inițial să îl pună în libertate pe suspectul de viol pentru că „faptele inculpatului nu sunt de o așa gravitate încât să fi generat o rumoare socială de amploare, o reacție a societății din care să rezulte că oamenii consideră faptele sale ca punându-le în pericol viața, existența în vreun fel, neexistând ieșiri în stradă sau proteste în presă.”
Judecătorii instanței superioare au desființat punct cu punct argumentele pe baza cărora judecătoarea Cristina Coarnă, de la Judecătoria Brăila, a decis să înlocuiască arestarea preventivă cu măsura controlului judiciar în cazul unui recidivist, suspectat de sechestrarea și violarea unei fetițe de 13 ani.
Inspecția Judiciară s-a sesizat în acest caz și o cercetează disciplinar pe Coarnă, care afirmase printre altele că suspectul de viol nu poate fi arestat preventiv pentru că doar un atentat terorist care să genereze victime multiple sau un omor care să stârnească frică generală ar putea justifica o astfel de măsură preventivă.
Argumentele judecătoarei nu se regăsesc în Codul de Procedură Penală
Tribunalul Brăila a constatat că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că bărbatul judecat pentru viol este recidivist.
„La necesitatea menţinerii măsurii arestului preventiv se au în vedere şi relaţiile apropiate dintre inculpat şi persoana vătămată la momentul reţinut al producerii infracţiunii de viol, dar şi uşurinţa de care, conform acuzaţiei aduse, în mod probabil, ar fi dat dovadă inculpatul în comiterea faptei reţinută în sarcina sa”, se arată în motivarea instanței.
În acest context, tribunalul reţine că, prin infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, s-ar fi vătămat valori sociale importante în statul de drept, în concret, dreptul la integritate fizică şi psihică. Nu în ultimul rând, tribunalul reține că inculpatul a săvârşit faptele deduse judecăţii în stare de recidivă postexecutorie, fiind liberat condiţionat la data de 13.11.2013, cu un rest de pedeapsă de 206 zile, aspect ignorat total de instanța de fond.Motivare Traibunalul Brăila:
Judecătorii instanței superioare au ținut să precizeze în motivarea hotărârii și că argumentele pe care judecătoarea Cristina Coarnă și-a bazat decizia nu se regăsesc în Codul de Procedură Penală.
„Tribunalul apreciază că nu pot fi reținute motivele expuse de instanța de fond care a arătat că un atentat terorist care să genereze victime multiple, un omor care să stârnească frică generală ar putea justifica măsura arestării preventive. Această teza expusă de instanța de fond nu se regăsește în cadrul niciunei prevederi legale în vigoare la acest moment, care să fie cuprinsă în cadrul Codului de Procedura Penală sau în cadrul altei dispoziții legale. Nu există o astfel de limitare legală în modalitatea reținută de instanța de fond.”
Tribunalul Brăila a făcut trimitere și la cadrul legal care reglementează pericolul pentru ordinea publică.
„Tribunalul reține că nu există nicio condiționare legală a noțiunii de «stare de pericol pentru ordinea publică» de existența unei rumori sociale puternice sau de existența unor manifestări stradale de manifestare a dezaprobării ori a unor proteste organizate prin presă.”
Judecătoarea a ignorat situația de fapt
Judecătorii au stabilit că instanța de fond nu a analizat acuzațiile aduse de Parchet, ci s-a referit la o situație ipotetică.
„Instanţa de control judiciar constată că încheierea pronunţată este nelegală cât timp motivele expuse avute în vedere la înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar sunt generice, fără a face referire concretă la situaţia dedusă judecăţii, neexistând o analiză a situaţiei de fapt reţinută în sarcina inculpatului şi, corespondent la această situaţie, dacă măsura preventivă a arestului se mai impune sau nu a fi menţinută ori înlocuită cu o altă măsură preventivă mai uşoară.”
„Nu este necesară o manifestare stradală pentru dispunerea arestării preventive”
Tribunalul Brăila a concluzionat că acuzațiile aduse bărbatului de 32 de ani sunt extrem de grave și că nu este nevoie de acțiuni care exced cadrului legal, cum ar fi manifestări de stradă sau campanii de presă, pentru a justifica arestarea preventivă a suspectului de viol și lipsire de libertate.
„Acuzația adusă este una extrem de gravă, referindu-se în concret la violarea în mod repetat a unei victime minore la acel moment, lipsită de apărare pe fondul vârstei fragede și a disproporției vădite dintre forță fizică a inculpatului – persoană adultă de sex masculin și a persoanei vătămate – de sex feminin. O astfel de fapta este de natură a produce un ecou negativ în cadrul societății pe fondul sentimentului de teamă că persoane care comit astfel de fapte ar putea scapă nepedepsite și că organele judiciare și de autoritate statală sunt pasive și nu iau nicio măsură în acest sens”, argumentează magistrații.
Nu este necesară o manifestare stradală de protest și nici existența unei campanii de presă în sensul necesității dispunerii măsurii arestării preventive, această analiză a oportunității fiind o obligație din oficiu a organelor judiciare.Motivare Traibunalul Brăila:
Motivarea instanței: „Nu poate fi ucis și nici lapidat în piața publică”
Judecătorii instanței superioare au desfințat majoritatea argumentelor folosite de judecătoarea Cristina Coarnă în motivarea deciziei de lăsare în libertate a lui Gheorghe Dima.
„Nu a putut fi reținut nici argumentul expus de instanța de fond conform căruia, în cazul infracțiunilor de genocid, atentat terorist, omor calificat sau crime împotriva umanității, nu ar mai exista temei de luare a vreunei măsuri preventive, uciderea celor vinovați rămânând singura sancțiune, dar nereglementată de lege. Nu a putut fi reținut nici argumentul expus conform căruia inculpatul nu poate fi ucis și nici lapidat în piața publică.”
Tribunalul Brăila a reținut, de asemenea, că „lipsa încriminării, în cadrul actualei legislații penale române în vigoare, a pedepsei capitale (prin care se suprimă viața persoanei condamnate, cunoscută în mediul public și sub numele de pedeapsa cu moartea, lapidarea fiind tot o formă a pedepsei capitale în care viață este suprimată prin lovirea repetată a corpului persoanei condamnate cu pietre) nu condiționează în vreun fel luarea unei măsuri preventive față de o persoană cercetată penal sau trimisă în judecată.”
Judecătorii au concluzionat că singura măsură preventivă care putea fi luată într-un astfel de caz este arestarea preventivă.
„Gravitatea acuzaţiei aduse, coroborată cu existenţa unei suspiciuni rezonabile că inculpatul ar fi comis infracţiunea de viol reţinută în sarcina sa împotriva unei persoane vătămate minore la acel moment, aflată în imposibilitatea reală şi efectivă de a se putea opune inculpatului, justifică şi legitimează menţinerea măsurii arestului preventiv.
Se are în vedere și ecoul profund negativ în rândul societății pe care îl poate produce o astfel de fapta profund reprobabilă și prohibită nu numai legal, dar și moral, ecou negativ care impune, în prezența cauza, menținerea arestului preventiv privind pe inculpat.”
Sechestrată și violată timp de 8 luni
Pe 18 august 2020, poliţiştii brăileni din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale l-au reţinut pe Gheorghe Dima, după ce pe numele său fusese emis un mandat de arestare preventivă. Bărbatul locuieşte în comuna Izvorul Berheciului, judeţul Bacău, şi este fostul concubin al surorii unei copile de doar 13 ani, conform informaţiilor care ne-au fost transmise de reprezentanţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.
Bărbatul a răpit-o pe fată şi timp de 8 luni, cât a ţinut-o sechestrată, a violat-o de nenumărate ori, potrivit polițiștilor. „În perioada noiembrie 2016-iunie 2017, bărbatul, profitând de imposibilitatea unei minore, în vârstă de 13 ani, de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, ar fi întreţinut raporturi sexuale cu aceasta”, ne-a declarat inspectorul Laura Belciugan, purtătorul de cuvânt al IPJ Brăila.
