Cum a rămas Muzeul Brukenthal din Sibiu fără servicii de pază din cauza unui angajat. Deși a lăsat opere de sute de milioane de euro fără supraveghere, judecătorii l-au repus în funcție
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi din România, instituție care găzduiește obiecte de patrimoniu evaluate la sute de milioane de euro, a rămas, anul trecut, timp de mai multe ore, fără pază umană din cauza unei erori de redactare a contractului cu firma care asigura acest serviciu.
Cuprins:
Juristul nu a știut că luna mai are 31 de zile
Breșa de securitate a fost semnalată chiar de conducerea societății care a anunțat reprezentanții muzeului că este nevoită să-și retragă agenții în lipsa unui contract valabil. Până la rezolvarea problemei, turiștilor li s-a interzis accesul în galeriile de artă, iar consilierul juridic al muzeului, considerat vinovat de situația vulnerabilă în care s-a aflat instituția, a fost demis. Considerându-se nevinovat acesta a dat în judecată instituția și a câștigat.
În data de 31 mai 2024, Muzeului Național Brukenthal (MNB) și-a închis brusc porțile în ciuda nemulțumirii turiștilor care își cumpăraseră bilete de intrare și așteptau să viziteze galeriile de artă.
Conducerea instituției a fost nevoită să emită decizia prin care a dispus închiderea sediilor Muzeului Național Brukenthal pentru o zi după ce firma care asigura serviciile de pază a anunțat că-și retrage agenții de pază. O eroare aparent puerilă, depistată în contractul dintre cele două entități, a generat o situație fără precedent care s-a lăsat cu demiteri și acțiuni în instanță.
În perioada menționată anterior, MNB se afla în procedură de achiziție a serviciilor de pază. Cum formalitățile au durat peste așteptări, reprezentanții muzeului au fost nevoiți să încheie un act adițional de prelungire a contractului de prestări servicii cu vechea societate care asigura securitatea obiectelor de patrimoniu. În mod inexplicabil, consilierul juridic care a întocmit documentele a făcut o serie de greșeli de redactare, de nepermis la un așa nivel.
Juristul a încheiat în mod greșit un act adițional la Contractul nr. 49/28.04.2023, prin care a prelungit serviciile de pază cu numai 30 de zile, lăsând astfel ultima zi din luna mai 2024 (ziua de 31) descoperită din punct de vedere al serviciilor de pază, se arată în documentele studiate de Libertatea.
Firmei de pază nu i s-ar fi putut imputa un eveniment de securitate
În acest context catalogat drept „extrem de dificil” directorul MNB a luat decizia să închidă galeriile de artă până la rezolvarea problemei, solicitând totodată Poliției Locale din Sibiu să fie mai vigilentă ca de obicei.
„La data de 31.05.2024, Muzeul Național Brukenthal a fost notificat de către societatea de cu privire la faptul că, neavând un contract/act adițional valabil încheiat pentru serviciile de pază pentru data de 3 1.05.2024, se văd nevoiți să își retragă salariații care asigurau paza în sediile Muzeului Național Brukenthal. Ca urmare, conducerea instituției a fost nevoită să emită decizia prin care a dispus închiderea sediilor muzeului și înștiințarea Poliției Locale Sibiu prin adresa nr. 3460/31.05.2024 despre aceste incidente”, se arată în documentele citate.
Totuși, la insistențele conducerii instituției de cultură, agenții nu au părăsit posturile în data de 31.05.2024 pe tot parcursul zilei, însă, până în după amiază zilei de 31.05.2024, când s-a semnat actul adițional corectat, societății care asigura serviciile de pază nu i s-ar fi putut imputa niciun eveniment de securitate.
Juristul a fost demis
Nici măcar după ce i-a fost semnalată greșeala comisă, juristul nu a putut să redacteze corect un nou act adițional, acesta înaintând conducerii documente noi, dar tot cu erori. Drept urmare, conducerea muzeului a decis să-l demită din funcție atâta vremea cât „nu a manifestat rigoarea și acuratețea pe care le necesită redactarea unor documente juridice”.
Din cauza greșelilor făcute de consilierul juridic, Muzeul Național Brukenthal a suferit pierderi financiare prin închiderea spațiilor muzeale și a suferit pagube de imagine existând turiști dezamăgiți de faptul că au trebuit să părăsească muzeul, generând astfel un prejudiciu de imagine major și care nu poate fi trecut cu vederea, au arătat reprezentanții instituției de cultură.
Tribunalul anulează decizia de concediere
Considerându-se nevinovat, consilierul juridic a acționat în judecată Muzeul Național Brukenthal, și a cerut în instanță rezolvarea litigiului de muncă. Dosarul s-a aflat pe rolul secției civile a Tribunalului Sibiu și s-a finalizat în decembrie 2024, cu o soluție favorabilă juristului, judecătorii sibieni anulând decizia de concediere.
„Admite, în parte, cererea formulată de contestatoare în contradictoriu cu pârâtul Muzeul Naţional Brukenthal. Anulează în parte Decizia nr. 81/14.08.2024 privind sancţionarea disciplinară a contestatoarei, în sensul că:
- înlocuiește sancţiunea aplicată constând în desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, cu sancţiunea reducerii salariului de bază pe o perioadă de 3 luni cu 10%.
- Dispune reintegrarea contestatoarei pe postul deţinut anterior concedierii.
- Obligă pârâta să plătească contestatoarei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat aceasta de la data încetării raporturilor de muncă şi până la data reintegrării efective.
- Obligă pârâta la plata către contestatoare a sumei de 4200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale”, potrivit portalului instanțelor de judecată.
Judecătorii sibieni au considerat că decizia de concediere a juristului a fost prea dură, în condițiile în care muzeul Brukenthal nu a putut dovedi prejudiciul creat prin eroarea din documentele incriminate.
În plus, a motivat instanța, nu a existat o perturbare substanțială a activității intimatei, iar juristul a dovedit că a depus eforturi în remedierea greșelilor din cuprinsul contractului de pază, nefiind probat prejudiciul creat instituţiei.
„Nu pot fi reținute susținerile intimatei potrivit cărora consecințele abaterilor au fost unele de rezultat, întrucât nu s-a produs închiderea intempestivă a Muzeului, iar riscul ca partenerii contractuali actuali sau viitori ai Muzeului să își piardă încrederea în ce privește respectarea legalității actelor întocmite de către Muzeu, nu a fost dovedit”, se arată în motivarea Tribunalului Sibiu care a decis să anuleze desfacerea contractului de muncă pe numele juristului și reangajarea lui.
Soluția Tribunalului Sibiu nu este definitivă. Ambele părți au avut drept de apel în 10 de zile de la comunicarea soluției primei instanțe.
Muzeul Brukenthal, jefuit în 1968
Cel mai vechi muzeu din România a fost victima unui jaf cu consecințe deosebit de grave. În data de 26 mai 1968 au fost furate din galerie opt tablouri, valoarea acestora depășind suma de 25 de milioane de dolari, în condiţiile în care colecţia era sub grija unui singur paznic, fără niciun alt sistem de securitate, potrivit radioromaniacultural.ro.
Au fost furate atunci lucrările Anton van Dyck – „Moartea Cleopatrei”, Frans van Mieris cel Bătrân – „Bărbat cu pipă la fereastră”, Jorg Breu – „Portret de bărbat”, anonim german – „Bărbat cu haină de blană”, Cristoph Amberger – „Portret de bărbat”, Tiziano Vecello da Cadore (1477-1576) – „Ecce homo”, Rosalba Carriera – „Portretul unei tinere femei” (o miniatură pictată pe fildeş), şi, cea mai valoroasă, Maestrul legendei Sfântului Augustin – „Bărbat cu craniu în mână”.
Se știe că lucrările au fost scoase din ţară într-un timp-record, de doar trei zile, că hoţii au intrat în acea duminică în muzeu ca nişte vizitatori obişnuiţi, s-au ascuns la etajul al doilea, aflat în renovare, iar de acolo, noaptea, au coborât şi au acţionat în sălile de expoziţie. Evenimentul a devenit unul dintre cele mai celebre şi misterioase cazuri de furt petrecute în perioada comunismului în ţara noastră.
Vinovați de jaful de la Brukenthal au fost găsiți şeful Galeriei de Artă, un fotograf şi una dintre gestionarele muzeului care au și fost condamnaţi la închisoare, arată sursa citată.
În anul 1998, patru dintre lucrările furate în urmă cu 30 de ani, au fost regăsite în America şi repatriate: „Portret de bărbat cu craniu” a Maestrului Legendei Sfântului Augustin, „Ecce Homo” de Tizian; „Portret de femeie” de Rosalba Carriera şi „Portret de bărbat cu pipă în fereastră” de Frans van Mieris cel Bătrân.
Foto: Facebook
Quetzalcoatl1952 02.02.2025, 17:39
Din redactarea hotărârii judecătorești:vorbește de ,,respectarea legalității "!!!Dar legalitatea este starea de conformare a conduitei cu standardele legislației. Adică să respecți conformarea cu legea!? O tautologie. Rezultă deci că ceea ce se poate respecta este norma de conduită legală pentru că dacă ești în stare de legalitate condiția de de a respecta legea este subînțeleasă.O fi tot experimentatul jurisconsult vinovat sau împărțitorul dreptății (magistratul)???!!!