Încercări de cartografiere cât mai exactă s-au făcut încă din secolul al XVII-lea, dar tehnologia a făcut ca acest domeniu să se dezvolte, astfel că acum pot chiar să prezică modul în care va evalua o epidemie, potrivit Citylab.

De la hărți epidemiologice desenate pe hârtie la aplicații mobile. Cum arătau hărțile epidemiologice acum patru secole

Fillipo Arrieta a realizat prima hartă a răspândirii ciumei în zona Bari, în 1692

Prima hartă epidemiologică datează din 1692, potrivit lui Tom Koch, profesor de geografie la University of British Columbia și autorul cărții „Cartografierea bolilor”. Când ciuma măcina Europa, italianul Fillippo Arrieta a imaginat vizual răspândirea bolii din zona Bari. Pe această hartă, Bari este separat de restul Italiei printr-un cordon sanitar, adică o graniță de care nu se trece.

Totuși, prima hartă detaliată a apărut abia în 1797 și reprezintă modul în care s-a răspândit febra galbenă în orașul New York. Sunt marcate pe hartă canalizările și conclusia autorului hărții este că răspândirea bolii are legătură cu aceste locuri insalubre. Autorul nu avea dreptate decât parțial. Febra galbenă este răspândită de către țânțari care într-adevăr erau atrași de gropile de gunoi.

De la hărți epidemiologice desenate pe hârtie la aplicații mobile. Cum arătau hărțile epidemiologice acum patru secole
Prevalența febrei galbene în New York în 1797

Au găsit cauza holerei, cu ajutorul unei hărți

Hărțile epidemiologice au devenit mai populare la mijlocul secolului al XIX-lea când holera a lovit Europa, în special Marea Britanie.

Harta lui John Snow cu răspândirea holerei în Londra, în 1854, este edificatoare cu privire la modul de propagare a unei boli. Zonele cele mai afectate sunt cele din apropierea pompelor de apă ale orașelor și s-a putut face corect deducția că apa contaminată este originea bolii.

De la hărți epidemiologice desenate pe hârtie la aplicații mobile. Cum arătau hărțile epidemiologice acum patru secole
Răspândirea holerei în Londra (Welcome Collection)

Alți cartografi au dat vina pe altitudine și au concluzionat că locuitorii din apropierea Tamisei aveau un aer mai puțin curat decât cei din zonele mai înalte.

Din 2016, în plină amenințare a virusului Zika, hărțile au fost făcute publice. Și pentru că se știa că vinovat pentru răspândire este țânțarul Zika, oamenii au știu că cel mai bun lucru pe care îl puteau face pentru prevenție, în cazul în care se aflau în zonele mai afectate, era să dea cu insecticid.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.