Cum au alimentat banii negri din Africa puterea liderilor politici din Franța. Trei evenimente controversate relatate de mâna dreaptă a lui Jacques Chirac
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Robert Bourgi, un personaj-cheie din Franța, a devoalat controversatul sistem financiar impus de liderii din Hexagon președinților din coloniile africane. Născut în Senegal în 1945 din părinți șiiți libanezi, Bourgi a devenit un confident al unei generații de lideri africani – de la Omar Bongo din Gabon, până la Denis Sassou Nguesso din Congo-Brazzaville și Blaise Compaoré din Burkina Faso, din postura de mână dreaptă a lui Jacques Chirac.
Cuprins:
Atât în memoriile sale, cât și în interviul acordat pentru Le Figaro recent, Bourgi a devoalat, prin relatarea unor întâmplări din anii '90, modul în care au loc alegerile și politica din Franța.
Timp de cel puțin 40 de ani, liderii africani din coloniile franceze erau obligați să cotizeze pentru campaniile prezidențiale ale candidaților din Hexagon.
În fiecare dintre alegerile prezidențiale din 1995 și 2002 – ambele câștigate de Chirac – Robert Bourgi spune că liderii africani au oferit aproximativ 10 milioane de dolari (7,5 milioane de lire sterline). Banii nu au fost virați prin ordin bancar, ci prin diferite metode, inclusiv băgați în tobe.
Ce s-a întâmplat în Gabon între emisarii lui Jacques Chirac și Francois Mitterrand
Printre numeroasele evenimente de menționat, BBC a ales câteva și le-a scos în evidență, pentru a arăta, cu ajutorul mărturiilor făcute de Bourgi, modul prin care liderii africani cotizau la omologii din Franța.
„Era ianuarie 1998 și așteptam să îl văd pe Omar Bongo (n.red. - președintele din Gabon) într-o anticameră de la palatul său de la malul mării din Libreville”.
Aflat pentru a colecta fonduri pentru alegerile prezidențiale din Franța care se apropiau, în numele candidatului de centru-dreapta Jacques Chirac - primarul Parisului la acea vreme - Bourgi s-a intersectat cu Roland Dumas, fost ministru de externe al Franței și mâna dreaptă a președintelui socialist Francois Mitterrand.
„Bună ziua, Bourgi”, spuse Dumas. Cred că suntem aici pentru același scop”. Pretinzând vechime în relațiile cu liderul african, Dumas a fost primul care a intrat în biroul liderului african Bongo. La plecare, Dumas a folosit o replică reținută și menționată în zilele noastre de Bourgi: „Nu-ți face griji, a mai rămas puțin!”
Chirac dădea semnalul când se colectau banii
Încă din primii ani de după cel de-Al Doilea Război Mondial, Africa și fostele colonii franceze au fost o sursă de finanțare pentru toate partidele politice franceze. În anii '80, când Bourgi a intrat în scenă, era o rutină. Timp de patru decenii, Robert Bourgi a fost în centrul acțiunilor și a reprezentat un punct-cheie în mecanismul finanțării.
„Procedura a fost simplă. Când se apropiau alegerile, Chirac a spus clar că ar trebui să transmit un mesaj în diferite capitale africane”, a spus el.
„Șefii de stat (n.red. - africani) au trimis apoi un emisar la biroul meu din Paris cu o sumă mare. Câteva milioane în franci sau dolari”.
Cum l-a ironizat un lider african pe Jacques Chirac
Cursa din 2002 i-a oferit lui Bourgi o altă poveste plină de culoare. Un reprezentant al liderului Burkinabe, Blaise Compaoré, a sosit la Paris cu o sumă mare de bani ascunsă în tobe djembe.
Potrivit lui Bourgi, acesta l-a însoțit pe trimis la Palatul Elysée, unde au fost întâmpinați de Chirac. Au deschis tamburele sigilate folosind o foarfecă, peste care a căzut o ploaie de bancnote.
„Tipic Blaise”, a fost reacția lui Chirac, își reamintește Bourgi. „Ne-a trimis denominațiuni mici. Se pare că banii erau toți în cinci și zece dolari”. A fost un semn de revoltă, nemulțumire și ironie către președintele Franței.
Gestionarea numerarului nu a fost întotdeauna ușoară. Bourgi a mai relatat un capitol dintr-un episod care a precedat alegerile. „Banii au ajuns în genți sport Puma. Am vrut să pun tacurile în hârtie, așa că am intrat în camera fiicei mele și am dat jos unul dintre afișele ei și am împachetat banii în el.
Ancheta s-a deschis pentru a constata că s-au prescris faptele
Când acuzațiile lui Bourgi au apărut pentru prima dată în 2011, acestea au fost respinse de oficiali din Burkina Faso și din alte părți. În contradicție, un fost consilier prezidențial din Coasta de Fildeș a recunoscut că sunt „practici istorice”.
Chirac și șeful său de cabinet de atunci, Dominique de Villepin, au negat cu fermitate afirmațiile lui Bourgi.
Ancheta deschisă după memoriile lui Bourgi nu a fost de ajutor, cazul fiind clasat pentru că faptele s-ar fi prescris. Controversatul Bourgi precizează însă că există și efecte pozitive în urma acestor practici. Prin aceste cadouri financiare, „s-au stabilit relații, și-au găsit sprijin unii în alții”, spune Bourgi, făcând referire la liderii africani.
Sarkozy a închis robinetul cu bani din Africa
Situația s-ar fi schimbat în momentul în care la putere a ajuns Sarkozy. Din 2007 și până în ultima zi de mandat, fostul președinte al Franței nu a luat niciun ban din Africa.
Totuși, Sarkozy a fost cercetat pentru că ar fi luat fonduri de campanie de la liderul libian Muammar Gaddafi, dar acuzațiile au fost negate. Bourgi, cunoscut ca fiind un om loial lui Sarkozy, nu crede acuzațiile.
În momentul de față, Franța se confruntă cu o cădere liberă printre locuitorii fostelor colonii franceze. Imaginea țării este înrăutățită, iar închiderea bazelor armate din Mali și Niger vin să confirme acest aspect.
„Remarc cu tristețe dezintegrarea relațiilor franceze cu continentul. Africa s-a globalizat. Franța nu a putut să se adapteze acestui nou fapt. Și continuă să facă aceeași greșeală: aroganță”, spune Bourgi.
