Marine Le Pen trece la ofensivă după 5 ani de interdicție: îl imită pe Donald Trump în atacarea „politizării” judecătorilor care au decis împotriva ei

de Leila Abboud (Paris), Financial Times

Le Pen a fost condamnată luni la o interdicție imediată de a se prezenta la alegeri timp de cinci ani, ceea ce ar face imposibilă candidatura sa la președinție în 2027, cu excepția cazului în care interdicția este anulată într-un apel înainte de această dată.

Însă Le Pen a ieșit la rampă după verdictul conform căruia ea și partidul său, Rassemblement National (RN), au deturnat 4,4 milioane de euro din fondurile Parlamentului European destinate personalului din Bruxelles care, în realitate, lucra pentru partidul său din Franța.

„Sistemul a scos bomba nucleară și dacă a făcut acest lucru, este evident pentru că suntem pe punctul de a câștiga puterea”, a declarat ea marți. „Nu vom renunța… Nu vom permite ca poporului francez să i se fure alegerile prezidențiale”.

Turnura mai combativă a lui Le Pen rupe cu strategia sa de lungă durată de a încerca să „detoxifice” mișcarea inițiată de tatăl său, Jean-Marie Le Pen, acum mai bine de 50 de ani, pentru a depăși trecutul său rasist și xenofob. Această abordare i-a permis să crească constant electoratul RN pentru a câștiga noi tipuri de susținători, inclusiv alegători mai în vârstă și mai bogați.

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii votează de azi în primul tur al alegerilor prezidențiale

Ajutat de ceea ce Le Pen a numit „strategia cravatei” – ordinul dat deputaților de a se îmbrăca sobru – RN a câștigat un număr fără precedent de 123 de locuri în Adunarea Națională la alegerile anticipate de anul trecut, deși a fost departe de obiectivul său de a obține o majoritate și postul de prim-ministru.

În timp ce Le Pen luptă pentru viața sa politică, ea pare să fi pus partidul pe o cale diferită, mai conflictuală, pe care sfidează direct sistemul judiciar și subminează mecanismele de control și echilibru.

Liderii RN atrag atenția și asupra altor lucruri care, în opinia lor, arată că Franța este o democrație bolnavă, cum ar fi interzicerea recentă de către autoritatea de reglementare a audiovizualului a canalului de televiziune C8, deținut de miliardarul conservator Vincent Bolloré.

Dar oficialii RN spun că nu vor merge pe aceeași cale ca președintele american Donald Trump, pariind că o astfel de abordare agresivă ar îndepărta alegătorii de care au nevoie pentru a câștiga alegerile prezidențiale în două tururi.

„Nu vom face o [revoltă] la Capitoliu. Îl vom urma pe Martin Luther King”, a declarat Philippe Olivier, o figură importantă în RN și cumnatul lui Le Pen, făcând referire la revolta violentă din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Trump au încercat să anuleze victoria electorală a lui Joe Biden. „Jean-Marie Le Pen ar fi reacționat ca Trump, dar Marine Le Pen nu este tatăl ei, nici nu este ca Trump. Vom face acest lucru diferit”.

Recomandări

Nicușor Dan, plângere pentru trei infracțiuni împotriva Elenei Lasconi la DIICOT, în scandalul imaginilor cu Coldea

Curtea de Apel din Paris i-a oferit marți lui Le Pen o potențială salvare, declarând că va încerca să se pronunțe asupra recursului în vara anului 2026, ceea ce ar oferi suficient timp înainte de campania prezidențială programată.

„Este o veste foarte bună”, a declarat marți Le Pen pentru ziarul Le Parisien, adăugând că intenționează, de asemenea, să depună recurs la Curtea Constituțională a Franței, precum și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Voi folosi toate căile de atac posibile”.

La începutul carierei sale politice, Le Pen a fost o susținătoare ferventă a pedepselor stricte pentru politicienii condamnați pentru infracțiuni, inclusiv interdicții pe viață. De asemenea, ea s-a angajat să susțină instituțiile celei de-a cincea Republici, deși politicienii rivali se întreabă dacă ar putea renunța la reținere.

Dacă dorește să provoace haos, ar putea vota cu stânga pentru a da jos guvernul, așa cum a făcut în decembrie. RN intenționează să ia măsuri mai moderate pentru moment, deși retorica rămâne aprinsă.

Jordan Bardella, locotenentul de 29 de ani al lui Le Pen, pe care aceasta l-a desemnat drept succesor, a condamnat „tirania judecătorilor” și a declarat că „democrația franceză a fost executată”.

Recomandări

Alegeri în diaspora. Câți cetățeni români au votat în orașul norvegian Bergen, în primele ore ale dimineții

Dar într-un interviu acordat marți dimineață postului CNews el a mai atenuat puțin lucrurile. „Eu cred că democrația este violența cuvintelor, niciodată violența fizică”, a spus Bardella. „Cred că astăzi, poporul francez trebuie să fie indignat și le spun: Ridicați-vă! Fiți indignați!”.

RN a făcut apel la o „mobilizare pașnică în masă” și va organiza duminică un miting în sprijinul lui Le Pen la Paris. Oficialii au declarat, de asemenea, că există un plan de a se răspândi în toată țara în acest weekend pentru a vorbi cu alegătorii și a împărți pliante. RN a lansat, de asemenea, o petiție pentru a aduna susținători intitulată: „Salvați democrația, susțineți-o pe Marine!”.

Criticii spun că partidul și Le Pen însăși se joacă cu focul, deoarece criticile lor la adresa sistemului judiciar echivalează cu o contestare a statului de drept și a legitimității instanțelor de a aplica legile promulgate de parlament. Judecătorii care prezidează acest caz au primit amenințări grave, potrivit Ministerului Justiției. Imediat după pronunțarea verdictului, poliția a patrulat la domiciliul din Paris al judecătorului-șef.

Rémy Heitz, procurorul șef al celei mai înalte curți de apel din Franța, a declarat că astfel de amenințări sunt grave și a apărat instanța. „Decizia nu este politică, este o hotărâre legală pronunțată de trei judecători independenți și imparțiali”, a spus el. „Amenințările la adresa judecătorilor sunt total inadmisibile într-o democrație”.

Premierul François Bayrou a declarat marți în Adunarea Națională că nu este adevărat că sistemul judiciar subminează democrația franceză. El a adăugat însă că, „în calitate de cetățean”, se întreabă dacă interdicțiile imediate de a se prezenta la alegeri înainte de epuizarea căilor de atac sunt adecvate.

„Legea în temeiul căreia judecătorii și-au luat decizia a fost adoptată de parlament… Parlamentul este cel care va decide dacă acea lege trebuie sau nu modificată”, a declarat Bayrou. El și partidul său centrist se confruntă cu un al doilea proces într-un caz de contracte false similar cu cel al lui Le Pen, după ce procurorii au făcut apel împotriva primului verdict.

Potențiala excludere a lui Le Pen pentru a-i succeda președintelui Emmanuel Macron ar deschide cursa, deoarece ea a fost considerată ca având șanse mari de a ajunge în turul doi, având în vedere baza sa loială de aproximativ o treime din alegători. După trei candidaturi nereușite, aceasta ar putea fi ultima șansă a politicianului în vârstă de 56 de ani de a convinge publicul că poate guverna.

Problemele juridice, inclusiv interdicțiile, pentru politicieni nu sunt noi în Franța, iar cei afectați s-au plâns și de judecători.

Fostul președinte Nicolas Sarkozy a acuzat instanța de exces de putere și de hărțuire în procesul său în curs pentru că ar fi primit contribuții ilegale din Libia pentru campania electorală.

François Fillon, fost prim-ministru de dreapta, și-a pierdut avansul înaintea alegerilor prezidențiale din mai 2017 când poliția l-a pus sub anchetă oficială în luna martie a aceluiași an pentru că și-a angajat soția într-un post fals de asistent parlamentar. Sprijinul său a scăzut vertiginos. Macron a preluat palatul Elysée.

Lideri ai extremei drepte și ai guvernelor populiste la nivel global, inclusiv Trump, s-au raliat în spatele lui Le Pen și au atacat „stânga radicală” pentru că ar fi căutat să elimine rivalii prin intermediul sistemului judiciar. „Aceasta este o problemă foarte mare”, a declarat Trump luni despre interdicția lui Le Pen.

El a făcut o paralelă între seria de cazuri juridice împotriva sa, dintre care majoritatea au fost abandonate la realegerea sa. „Asta sună ca această țară. Sună foarte mult ca această țară”.

În Franța, rămâne de văzut dacă strategia combativă a lui Le Pen va da roade. Ea a refuzat, deocamdată, să îi predea ștafeta lui Bardella și a ales să continue lupta, în ciuda șanselor minime de a câștiga în apel înainte de campania din 2027.

Un sondaj de opinie realizat luni de grupul de cercetare și consultanță Elabe pe un eșantion de aproximativ 1.000 de persoane a arătat că 57% dintre cei intervievați au declarat că verdictul împotriva lui Le Pen a fost normal, având în vedere acuzațiile împotriva sa.

În schimb, 89% dintre votanții RN au răspuns că a fost nedrept, în timp ce majoritățile care au votat pentru alte partide au considerat că a fost corect. De asemenea, aproximativ 68% au declarat că interdicția imediată, înainte de epuizarea căilor de atac, a fost corectă.

Bernard Sananès de la Elabe s-a întrebat dacă strategia de comunicare a RN după proces a fost cea corectă. „Pentru moment, RN nu mobilizează mulți oameni în afara propriei baze. Încercarea tacticii lui Trump s-ar putea să nu fie cea mai bună cale de urmat în Franța”, a spus el.

Urmărește-ne pe Google News