Cum echipe de jurnalism de investigații, de la Recorder, Rise Project și Libertatea, au fost obligate de magistrați să șteargă articole
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Redacțiile Recorder, Rise Project și Libertatea au pierdut, în ultimul an și jumătate, procese cu cei despre care au scris, iar în unele cazuri, judecătorii au cerut chiar ștergerea articolelor care conțineau informații de interes public. Unele procese sunt definitive, altele au soluții doar în primă instanță.
Cuprins:
Peste tot în țară există tot mai multe semnale că jurnaliștii de investigație sunt dați în judecată de politicieni sau de oamenii de afaceri care au legături cu statul. Nu fac excepție nici redacțiile relativ mai mari, cunoscute și care au câștigat, în foarte mulți ani, încrederea publicului, cum sunt echipele de jurnaliști de la Recorder, RISE sau Libertatea.
Site-ul Recorder.ro, obligat să șteargă un material despre achiziții publice
Pe 20 noiembrie 2019, site-ul Recorder.ro a publicat investigația cu titlul: „București, orașul tuturor posibilităților: milioane de euro către o firmă de publicitate care vinde beton și alte contracte dubioase din bugetul Capitalei”. Articolul trata subiectul unor firme despre care ziariștii au scris că nu aveau expertiza necesară pentru a derula contractele pe care le câștigaseră cu instituții din cadrul Primăriei Capitalei și, în plus, oferea detalii cu privire la oamenii aflați în spatele acestor societăți comerciale.
La câteva zile distanță, una dintre protagonistele articolului menționat, Ioana Octavia Croitoru, a acționat în judecată publicația, pe motiv că i s-ar fi lezat reputația. Același lucru l-a făcut și Ettore Cozzani, un alt personaj care apărea în articol, iar cele două cauze au fost în cele din urmă reunite într-un dosar care s-a judecat la Judecătoria Sector 1.
La 10 iulie 2020, magistrații au dat și verdictul: daune morale de 25.000 de lei către Ioana Croitoru, respectiv 10.000 de lei către Ettore Cozzani și, pe lângă asta, obligarea jurnaliștilor să șteargă materialul de pe site. Sentința e în primă instanță, există cale de atac.
Cum motivează judecătorii sentința
În Hotărârea 3776/2020, magistrații au explicat cum au ajuns să considere că materialul de la Recorder este o atingere adusă reputației celor doi reclamanți.
Astfel, conform documentului, deși în articol nu se face referire la acuzații de natură penală, judecătorii consideră că anumite expresii ar fi indus ideea de corupție:
„Cu privire la aceste afirmații, instanța constată că, deși într-adevăr în cuprinsul articolului nu se face nicio referire expresă cu privire la încălcarea legislației speciale în materia achizițiilor publice ori chiar în materie penală, prin utilizarea unor expresii precum: «Mari proiecte de infrastructură ale Capitalei au ajuns pe mâna unor firme fără nicio expertiză în domeniu», «contracte dubioase», «O rețea de firme interconectate într-un sistem de prieteni și interese comune a devenit abonată la contracte uriașe din bugetul Capitalei, fiind implicată în realizarea unor lucrări vitale pentru București, deși nu dețin niciun fel de expertiză», (...) «firme implicate în această rețea care primește milioane de euro de la municipalitatea bucureșteană», se induce, în mod evident, o atare idee.”
Magistrații mai notează și reacția publicului, preluând în cuprinsul hotărârii comentarii postate pe pagina de Facebook a site-ului ca să arate că ideile „induse” au prins la public.
În sfârșit, tot în cuprinsul aceleiași hotărâri, judecătorii le dictează, practic, ziariștilor ce ar fi trebuit să scrie: o analiză în materie de achiziții publice.
„Cu titlu prealabil, instanța constată că jurnaliștii nu au prezentat la modul general felul în care funcționează sistemul de atribuire de contracte publice, chestiune care ar fi presupus efectuarea unei analize a legislației în materie, cu evidențierea eventualelor dispoziții legale care, în opinia autorilor, ar fi fost problematice și care ar fi permis, astfel cum afirmă pârâtă, atribuirea de contracte, inclusiv cele de valoare foarte mare, unor societăți fără experiență în domeniul pentru care au fost încheiate”.
În sfârșit, judecătorii critică faptul că asociații firmelor despre care a scris Recorder au fost prezentați cu nume, prenume și fotografie, putând fi astfel ușor de identificat și opinează că răspunderea pentru cele scrise ar fi trebuit să revină autorităților contractante pe care jurnaliștii nu le-ar fi acuzat direct.
„În articol se subliniază în mod repetat faptul că cei doi reclamanți ar coordona o «rețea de firme interconectate» care nu dețin niciun fel de expertiză. (...)instanța consideră că nu ar fi existat niciun motiv pentru care aceștia să fi fost aduși în prim-plan într-un asemenea subiect, întrucât chestiunea în discuție ar fi reprezentat cel mult o problemă de oportunitate a cheltuirii banilor publici, oportunitate «controlată» exclusiv de legiuitor (legea permițând participarea unor astfel de societăți la licitație) și de autoritățile contractante (acestea fiind cele care desemnează societatea câștigătoare), entități care, după cum s-a arătat, nu au fost criticate în niciun fel în materialul de presă.”
Active Watch intervine în proces
În acest proces, Asociația Active Watch, organizație care se ocupă cu protejarea drepturilor jurnaliștilor, a făcut o cerere de intervenție prin care contrazice, printre altele, prima instanță care a stabilit ștergerea articolului, arătând că o astfel de măsură contravine principiilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În cererea de intervenție depusă la dosar, Active Watch arată că interesul public nu se rezumă doar la chestiuni politice și că libertatea de expresie este un drept fundamental al presei. De asemenea, ei scriu că sentința nu ia în considerare rolul presei, de „câine de pază al democrației”.
<strong>“Instanța de fond își depășește rolul, substituindu-se unui editor de presă”, arată organizația, citând o parte dintre recomandările de mai sus, date de instanță jurnaliștilor. </strong>
De asemenea, în ce privește dreptul la viață privată al reclamanților, Active Watch arată că, prin rolurile pe care aceștia le dețineau în companiile pe care le conduceau - companii care câștigau contracte pe bani publici, intrau ei înșiși în sfera interesului public, devenind „figuri publice”.
Contactați de Libertatea, asociații Recorder nu au dorit să comenteze această speță.
Rise Project, obligată de instanță să șteargă articolele despre Streinu-Cercel
Pe 27 mai 2021, o altă sentință a judecătorilor a vizat ștergerea a două materiale, de această dată publicate de Rise Project și vizându-l pe Adrian Streinu-Cercel, fostul manager de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.
Conform sentinței, Rise Project a fost obligată de Tribunalul București să îi achite lui Streinu-Cercel suma de 10.000 de lei, daune morale, să publice cuprinsul hotărârii pe site-ul riseproject.ro și în trei ziare de circulație națională, să retragă cele două articole care îl vizau pe acesta - „Institutul de boli inventate”, respectiv „Spitalul meu de stat”, și, nu în ultimul rând, să publice un drept la replică al acestuia.
Sentința integrală nu a fost deocamdată redactată.
Un alt proces în care cei de la Rise Project au fost obligați să plătească despăgubiri, fără ca de această dată să se mai ceară însă ștergerea articolului, a fost cel cu Ramona Mănescu, căreia instanța i-a acordat daune în valoare de 4.000 de euro. Despre acest proces se regăsesc mai multe detalii pe site-ul riseproject.ro.
Concret, pe parcursul a câțiva ani, jurnalistul Ionuț Stănescu, de la Rise, a publicat o serie de 12 articole în care numele Ramonei Mănescu este invocat în contextul unor afaceri imobiliare suspecte, în opinia jurnalistului, ea fiind redată în articole drept beneficiara acestor tranzacții făcute de membrii familiei sale.
În cuprinsul Hotărârii 6084/2020, prin care i se acordă daune Ramonei Mănescu, judecătorii scriu că nu au existat suficiente dovezi pentru ca autorul materialului să o acuze pe fosta europarlamentară că s-ar fi aflat în spatele unor aranjamente imobiliare derulate de membri ai familiei sale, doar prin prisma legăturii de rudenie dintre Mănescu și rudele ei și subliniază în repetate rânduri că jurnalistul ar fi avut nevoie de o probă solidă pentru a formula astfel de acuzații.
“(...) instanța reține că judecata de valoare (opinia personală) referitoare la faptul că o parte din faptele imputate reclamantei ar fi fost săvârșite prin intermediari, este exprimată de pârât prin raportare directă la fapte consumate, ce sunt imputate reclamantei direct încă din titlul articolelor. Procedând în acest fel, pârâtul și-a prezentat propria opinie ca pe o faptă ce o impută subiectului. De altfel, acesta chiar a invederat la întrebarea din interogatoriul din oficiu că toate aspectele prezentate în articolele postate reprezintă concluziile, aprecierile sale cu privire la modalitățile de acțiune respectiv acțiunile reclamantei, iar titurile acestora reprezintă redarea pe scurt a acestor concluzii”, se arată în Hotărârea instanței.
În replică, cei de la Rise au susținut, conform aceleiași hotărâri, că doar o procură prin care Mănescu să fi împuternicit membri ai familiei să acționeze în numele ei ar fi fost o probă solidă, însă, în astfel de afaceri, considerate de jurnaliști sulfuroase, o astfel de dovadă nu are cum să existe.
Contactați de Libertatea, cei de la Rise Project spun că, în cazul ambelor procese, mai există o cale de atac la care vor recurge. De asemenea, conform lor, după publicarea pe blogul riseproject.ro a relatării referitoare la cazul Mănescu, fostul europarlamentar a deschis o nouă acțiune în instanță împotriva redacției.
Judecătorii, ghid de redactare a materialelor de presă
Cea mai recentă decizie în acest sens este cea a judecătorilor de la Judecătoria Sector 2, care au acceptat o cerere prin care Primăria Sectorului 4 contrazice întrebările și răspunsurile dintr-un interviu. În cazul Recorder, magistrații au dat jurnaliștilor recomandări cu privire la felul în care se redactează un material de presă și, atât în ce privește articolul Recorder, cât și în ce privește două materiale ale Rise Project ce îl vizau pe Adrian Streinu-Cercel, instanțele au decis ștergerea acestora din mediul online.
Practica de ștergere a articolelor este una despre care organizația Active Watch avertiza, încă din 2019, că ar fi cea mai gravă și că ar „intra în coliziune cu standardele CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului - n.r.)”.
