Europenii de acum 5000 de ani aveau pielea închisă la culoare, arată un nou studiu: „Lucrurile s-au schimbat ulterior, dar foarte lent” 

Compoziția genetică a populației europene

Cercetătorii de la Universitatea din Ferrara, Italia, au analizat date genomice de la 348 de rămășițe umane datând din perioada 45.000 – 1.700 î.Hr. Rezultatele indică o schimbare mai lentă a pigmentării pielii decât se credea anterior.

Studiul arată că în perioada paleolitică (13.000 – 35.000 î.Hr.), 92% dintre europeni aveau pielea închisă la culoare, iar 8% aveau o nuanță intermediară. Niciunul nu avea pielea deschisă la culoare.

În Epoca Fierului (1.700 – 3.000 î.Hr.), procentele s-au schimbat: 55% aveau pielea închisă, 27% intermediară și doar 18% deschisă.

Evoluția pigmentării pielii

Oamenii de știință știu că migrația din Africa spre Europa și Asia a avut loc acum 60.000-70.000 de ani. Adaptarea la zonele cu radiație UV mai scăzută a dus la apariția pielii mai deschise la culoare, pentru a facilita producția de vitamina D.

„Era rezonabil să ne imaginăm că primii vânători-culegători, care veneau din climate mai calde, aveau în mare parte pigmentație închisă. Ce a fost mai puțin așteptat a fost persistența îndelungată a fenotipurilor lor”, explică Silvia Ghirotto, biolog evoluționist la Universitatea din Ferrara.

Concluziile studiului despre strămoșii europenilor

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

„Prin intermediul unei abordări probabilistice, am arătat că culoarea ochilor, a părului și a pielii s-a schimbat substanțial de-a lungul timpului în Eurasia”, explică cercetătorii.

„Lucrurile s-au schimbat ulterior, dar foarte lent, astfel încât abia în Epoca Fierului frecvența pielii deschise la culoare a egalat-o pe cea a pielii închise; în mare parte a preistoriei, majoritatea europenilor aveau pielea închisă la culoare”, a mai concluzionat studiul.

Aceste descoperiri schimbă perspectiva asupra aspectului fizic al populațiilor preistorice europene. Constructorii monumentului Stonehenge, de exemplu, ar fi putut avea trăsături mult mai închise la culoare decât se credea anterior.

Studiul, publicat pe serverul de pre-print bioRxiv, urmează să fie supus procesului de evaluare inter pares. Rezultatele sale pot avea implicații semnificative pentru înțelegerea evoluției umane și a diversității genetice în Europa.

Urmărește-ne pe Google News