Când este echinocțiul de primăvară 2025

Echinocțiul la vechile civilizații

De-a lungul timpului, fenomenul de echinocțiu a atras atenția multor civilizații antice, care l-au asociat cu renașterea naturii, cu echilibrul dintre lumină și întuneric și chiar cu echilibrul forțelor cosmice. O ilustrare grăitoare a acestui interes o reprezintă calendarul babilonian, care a fost structurat în jurul primei luni pline ce urma echinocțiului de primăvară, notează National Geographic.

În Egiptul antic, acest fenomen astronomic era legat de venerarea zeului Osiris, care întruchipa ciclul vieții și al morții. În schimb, în mitologia greacă, echinocțiul era asociat cu legenda Persefonei și a mamei sale, Demetra, zeițele fertilității și abundenței pământului. În perioada Romei antice, echinocțiile aveau o însemnătate aparte în cadrul festivităților dedicate lui Cybele, cunoscută și sub numele de Magna Mater, care era protectoarea naturii și a fertilității.

De asemenea, sărbătoarea Anului Nou persan, denumită Nowruz, era legată de echinocțiul de primăvară. Cu o tradiție de peste trei milenii, aceasta este celebrată și astăzi de milioane de oameni din întreaga lume și se întinde pe durata a 13 zile.

Civilizația mayașă, renumită pentru cunoștințele sale avansate de astronomie, a construit structuri arhitectonice impresionante, aliniate fenomenelor cerești. În prezent, oamenii se adună în zilele echinocțiilor la ruinele vechiului oraș Chichen Itza pentru a admira modul în care soarele după-amiezii creează iluzia unui șarpe uriaș care pare să alunece pe treptele piramidei Kukulkan, o construcție de 25 de metri înălțime, până când acesta se contopește la bază cu o sculptură cu cap de șarpe. Deși există numeroase dezbateri pe seama acestui efect optic, cert este că mayașii posedau o înțelegere remarcabilă a mișcărilor celeste.

Recomandări

Cine sunt influencerii lui Călin Georgescu care au fost percheziționați. Bogdan Peșchir și Makaveli, printre cei vizitați de mascați. O jurnalistă a fost amenințată

Ce este un echinocțiu

Echinocțiul, cunoscut și sub denumirea de echinox sau vernal equinox, este un fenomen astronomic care are loc de două ori pe an, primăvara și toamna. Sunt singurele momente din an în care atât în emisfera nordică, cât și emisfera sudică, durata zilei și durata nopții devin aproape egale oriunde pe glob. Cuvântul „echinocțiu” își are originea în limba latină și derivă din termenii „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox”, care desemnează „noaptea”.

În timpul echinocțiilor, declinația solară este de 0° și descrie latitudinea Pământului la care soarele se află direct deasupra noastră la amiază, cu Ecuatorul aflându-se, desigur, la latitudinea de 0°. Practic, echinocțiile sunt singurele perioade din an în care punctul subsolar (n.n. – zona unde razele soarelui strălucesc perpendicular pe suprafața Pământului) se află direct pe Ecuator.

În timpul unui echinocțiu, axa de 23,5° a Pământului nu este înclinată spre sau departe de soare, centrul perceput al discului solar aflându-se în același plan cu Ecuatorul. Această înclinare a Pământului față de planul orbitei sale în jurul Soarelui determină variațiile de lumină de-a lungul anului. Pe măsură ce planeta noastră orbitează în jurul Soarelui, diferite regiuni de pe glob primesc cantități diferite de lumină solară.

Recomandări

Lista finală de candidați la alegerile prezidențiale 2025. Cine sunt cei 11 români care vor să ajungă la Cotroceni

Ce se întâmplă la echinocțiul de primăvară

Echinocțiul are loc atunci când axa Pământului nu este orientată nici către și nici în direcție opusă față de Soare. O persoană aflată la Ecuator în acest moment ar putea observa Soarele trecând exact deasupra sa. De asemenea, în timpul echinocțiului, lumina solară cade perpendicular pe Ecuator, generând o distribuție aproape egală între orele de lumină și cele de întuneric.

După echinocțiul de primăvară, zilele din emisfera nordică devin tot mai lungi, în timp ce nopțile se scurtează, marcând începutul primăverii astronomice. În același timp, în emisfera sudică, acest eveniment semnalează debutul toamnei astronomice. La Polul Nord, odată cu răsăritul Soarelui, începe ziua polară, care se întinde pe parcursul a șase luni, în timp ce la Polul Sud se instalează noaptea polară, care are aceeași durată. În regiunea ecuatorială, la amiază, Soarele se află exact la zenit, adică în cel mai înalt punct de pe cer, conform informațiilor furnizate de History.com. Echinocțiul de primăvară este urmat câteva zile mai târziu de trecerea la ora de vară.

Precesia echinocțiilor: ce este și cum influențează mișcarea Pământului

Fenomenul de precesie se produce datorită faptului că, în mișcarea sa aparentă pe bolta cerească, Soarele ajunge exact deasupra ecuatorului ceresc. În aceste momente, Soarele răsare exact la punctul cardinal Est, în timp ce apusul coincide cu punctul cardinal Vest. La amiază, altitudinea Soarelui deasupra orizontului este determinată de formula 90° minus latitudinea locului de observație.

Recomandări

Ce înseamnă un armistițiu Rusia-Ucraina pentru securitatea Mării Negre. Rolul determinant al Turciei | Analiză

Altfel spus, în timpul echinocțiului, Soarele traversează ecuatorul ceresc din emisfera sudică a sferei cerești către cea nordică. Oricare dintre punctele în care ecliptica – traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe cer – se intersectează cu ecuatorul ceresc poartă denumirea de puncte echinocțiale.

Poziția acestora nu rămâne fixă, ci se modifică treptat pe ecliptică, fiind un efect al fenomenului numit precesie. Precesia echinocțiilor reprezintă deplasarea retrogradă a acestor puncte de-a lungul eclipticii, acest fenomen fiind consecința directă a oscilației axei de rotație a Pământului în raport cu stelele fixe. Este important de menționat că echinocțiile nu au loc în fiecare an în aceeași zi și la aceeași oră, deoarece durata anului calendaristic nu se suprapune perfect cu anul tropic, ceea ce determină variații în data exactă a acestui eveniment astronomic.

Când va avea loc echinocțiul de primăvară în 2025

Așa cum spuneam, echinocțiul este un fenomen astronomic ce are loc de două ori pe parcursul unui an: o dată primăvara și o dată toamna. Echinocțiul de primăvară se produce atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică, eveniment care are loc în jurul datei de 20-21 martie. Acesta marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și, simultan, al toamnei în emisfera sudică, relatează History.com.

Cu alte cuvinte, echinocțiul de primăvară, cunoscut și sub numele de echinocțiu de martie, coincide cu momentul în care Soarele ajunge în punctul vernal de pe bolta cerească. Acest punct este situat la intersecția dintre ecliptică și ecuatorul ceresc și joacă un rol esențial în definirea sistemului de coordonate astronomice ecuatoriale. Deoarece poziția punctului vernal nu este fixă, ci se deplasează lent de-a lungul eclipticii, coordonatele sunt raportate la un an de referință specific, cum ar fi 1950,0 sau 2000,0, pentru a menține precizia observațiilor astronomice.

Așadar, echinocțiul de primăvară în 2025 va fi joi, 20 martie, la ora 11:01 (ora României). După echinocțiul de primăvară, zilele devin tot mai lungi, iar nopțile se scurtează până la solstițiul de vară, care în acest an va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 5:41.

De ce se schimbă data și ora echinocțiului de primăvară

Echinocțiul de primăvară a picat în 2024 la aceeași dată ca anul acesta, dar mai devreme, la ora 5:06. De altfel, din 2008 și până anul trecut, acest fenomen astronomic s-a produs tot pe 20 martie. În 2007, echinocțiul de primăvară a căzut pe 21 martie, la fel ca în 2003 sau în 1999, însă nu s-a mai întâmplat să aibă loc pe 19 martie de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, mai exact din 1796.

Pentru a înțelege mai bine de ce se schimbă și anul, și data echinocțiului de primăvară trebuie să ne uităm la calendarul gregorian, conform căruia un an durează 365 de zile sau 366 de zile în anii bisecți.

Trebuie să știi că Pământul are nevoie de exact 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și aproape 46 de secunde pentru a se roti în jurul Soarelui, o durată care este dificil de încadrat într-un sistem calendaristic. Acesta poartă denumirea de an tropical și poate să varieze cu până la 30 de minute în fiecare an.

Spre exemplu, anul tropical cuprins între martie 2025 și martie 2026 va avea 365 de zile, 5 ore, 44 de minute și 29 de secunde. Data echinocțiilor, dar și a solstițiilor, variază deoarece un an din calendarul nostru nu se potrivește exact cu lungimea anului tropical, notează TimeandDate.com.

Pentru a realinia calendarul nostru cu anul tropical și astfel pentru a se compensa această diferență, o dată la patru ani se adaugă o zi, în anii bisecți. Când se întâmplă acest lucru, datele și orele la care au loc echinocțiile și solstițiile se modifică de la un an la altul. Interesant este că următorul echinocțiu de primăvară care va avea loc într-o zi de 21 martie este așteptat de abia în anul 2102, în timp ce echinocțiul de martie se va mai produce într-o zi de 19 martie în 2044, conform calendarului elaborat de IMCCE (Institutul de Mecanică Cerească și Calculul Efemeridelor din Paris).

Tradiții și obiceiuri de echinocțiul de primăvară

Ziua în care lumina și întunericul erau egale constituia un moment magic, în care Soarele era sărbătorit în vremurile străvechi ca o zeitate.

Echinocțiul de primăvară era o adevărată sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să crească și să înflorească.

Tradiţiile spirituale ale echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

Cultul Soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la Soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

În tradiția populară, Zilele Babelor reci și grele sunt urmate de Moșii de primăvară, care aduceau vreme bună, apoi de Focurile Sfinților. Focurile ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului și erau menite să atragă puterea Soarelui.

În această zi începe noul an agrar, iar copiii din Oltenia şi Muntenia ies în bătătură, bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul, lăsând ușile de la casă deschise și strigând: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Era un ritual simplu prin care focul din vatră, asociat cu Soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii.

Fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri după flori de primăvară și ciuperci. În câteva zone din Moldova, copiii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau cu ea la drum prin sat.

Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (echinocțiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.

În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Când va avea loc echinocțiul de primăvară în următorii 5 ani

• 2026: vineri, 20 martie, ora 16:46
• 2027: sâmbătă, 20 martie, ora 22:25
• 2028: duminică, 20 martie, ora 4:17
• 2029: marți, 20 martie, ora 10:01
• 2030: miercuri, 20 martie, ora 15:51

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News