Megalodonii erau mai mari decât se credea, aveau pui uriași și un aspect unic

„Estimările anterioare, bazate pe dimensiunea dinților, indicau o lungime totală de aproximativ 18-20 de metri”, a explicat Phillip Sternes, coautor al studiului și educator la SeaWorld San Diego, într-un e-mail pentru Live Science.

Peste 16 metri lungime

Megalodonul, care a dominat oceanele Terrei între aproximativ 20 de milioane și 3,6 milioane de ani în urmă, nu este cunoscut din schelete complete, ci doar din fosile de vertebre, solzi și dinți. Cea mai mare fosilă descoperită vreodată, o secțiune de 11 metri din coloana vertebrală, ar fi aparținut trunchiului său.

În noul studiu, publicat pe 9 martie în Palaeontologia Electronica, cercetătorii au analizat fosilele de megalodon și le-au comparat cu peste 150 de specii de rechini vii și dispăruți, pentru a obține o estimare mai precisă a dimensiunilor sale.

Comparând proporțiile trunchiului megalodonului cu cele ale 145 de specii moderne și 20 dispărute, cercetătorii au estimat că un individ cu trunchiul de 11 metri ar fi avut un cap de 1,8 metri lungime și o coadă de 3,6 metri, rezultând o lungime totală de aproximativ 16,4 metri.

Totuși, cea mai mare vertebră de megalodon descoperită măsura 23 de centimetri în diametru, depășind dimensiunea celei mai mari vertebre de la un rechin de 16,5 metri.

Recomandări

Donald Trump suspendă mărirea tarifelor timp de 90 de zile pentru toate țările, mai puțin China, pentru care le crește la 125%

Extrapolând de la această vertebră, cercetătorii au estimat că megalodonul căruia îi aparținea ar fi putut ajunge la 24,3 metri lungime. De asemenea, studiul a arătat că acești rechini uriași dădeau naștere unor pui vii, care la naștere aveau deja o lungime de până la 4 metri.

Forma megalodonului

Cercetătorii au analizat și forma corpului megalodonului. Dinții săi, zimțați și asemănători cu cei ai marelui rechin alb (Carcharodon carcharias), i-au determinat anterior pe oamenii de știință să presupună că megalodonul avea o conformație similară.

Totuși, studiul recent sugerează că megalodonul ar fi fost mai suplu și mai hidrodinamic. Pe baza noilor estimări de dimensiune și a modelelor hidrodinamice inspirate de rechinii-balenă (Rhincodon typus), rechinii roșeni (Cetorhinus maximus) și balene, cercetătorii au concluzionat că megalodonul nu era la fel de robust ca marele alb, ci mai degrabă avea o formă mai aerodinamică, similară cu cea a rechinului-lămâie (Negaprion brevirostris).

Cu toate acestea, până la descoperirea unor fosile mai complete, dimensiunea exactă și forma megalodonului rămân subiect de dezbatere.

Jack Cooper, cercetător în paleontologie la Universitatea Swansea din Marea Britanie, care nu a fost implicat în acest studiu, consideră că teoria unui corp mai zvelt trebuie privită cu precauție.

Recomandări

Înregistrare din ședința USR. Momentul în care Elena Lasconi află de la Moșteanu și Fritz că nu va primi finanțare pentru campania electorală

„Metodele hidrodinamice utilizate se bazează în principal pe balene, care au schelete și stiluri de înot diferite față de rechini – mișcări verticale ale cozii, față de cele orizontale la rechini. Deși modelul propus este posibil, ar trebui considerat o ipoteză de lucru, iar reconstrucțiile anterioare nu pot fi excluse definitiv”, a explicat Cooper.

Urmărește-ne pe Google News