Cum va arăta pacea din Ucraina? Experții cred că Putin va accepta negocieri doar când va fi clar că nu mai poate cuceri noi teritorii

În unele locuri din Ucraina, situația sugerează că o victorie a Kievului în conflictul cu Rusia este la îndemână. În capitală, spre exemplu, războiul poate părea uneori doar o amenințare îndepărtată. Multe cafenele și restaurante s-au redeschis, iar opera și-a reînceput spectacolele. Sirenele care anunță posibile raiduri aeriene au devenit o raritate.

Kirilo Budanov, șeful serviciului secret militar al Ucrainei, crede că această victorie poate să fie aproape totală. El a declarat că până la sfârșitul anului chiar și Crimeea ar putea fi recucerită – și că, în orice caz, doar recucerirea peninsulei anexate de Rusia în 2014 ar marca sfârșitul războiului.

Este un scenariu pe care mulți oameni, nu doar din Ucraina, au început să îl vehiculeze. „Victoria trebuie să fie obiectivul, și nu vreun acord de pace”, a declarat șefa guvernului eston Kaja Kallas la începutul acestei luni. Omologul său polonez a fost și mai clar, afirmând că Vladimir Putin nu trebuie nici măcar să primească vreo soluție de compromis, așa cum par că încearcă să îi ofere unii lideri occidentali.

Succesul militar inițial al Kievului înseamnă probabil că Moscova nu va putea controla întreaga Ucraina. De fapt, pare că Putin nu va putea nici să instaleze un guvern marionetă la Kiev, așa cum intenționa. Dar, se întreabă Der Spiegel, cum se poate încheia totuși un război lansat de o putere nucleară?

Ce obiective finale ar trebui să sprijine aliații occidentali?

De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au existat numeroase exemple în care un David a învins un Goliat.

Statele Unite s-au retras din Vietnam în 1975, după ce pierderile masive de vieți omenești au mobilizat o uriașă opoziție publică în țară. Uniunea Sovietică și-a retras ultimele trupe din Afganistan în februarie 1989, deoarece liderul Mihail Gorbaciov și-a dat seama că războiul împotriva mujahedinilor nu putea fi câștigat. Acea înfrângere a deschis calea către prăbușirea URSS – catalogată de Putin drept cea mai mare catastrofă a secolului al XX-lea, pe care speră probabil să o corecteze prin invazia din Ucraina.

Oficial, toți liderii occidentali insistă că doar Kievul va decide cum se va termina războiul cu Moscova. Cancelarul german Olaf Scholz, a cărui relație cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu este neapărat caldă, a fost foarte dornic să sublinieze că deciziile privind viitorul Ucrainei se vor lua doar la Kiev.

În același timp, SUA și NATO au promis împreună peste 50 de miliarde de euro în ajutor militar și au livrat tancuri, drone, obuziere și o mulțime de alte arme. Prin urmare, în spatele scenei, aliații NATO au început să se întrebe mai insistent care sunt obiectivele de război pe care ar trebui să le sprijine.

De aceea, la Berlin, o serie de politicieni importanți au fost îngrijorați atunci când secretarul american al apărării Lloyd Austin a declarat, la sfârșitul lunii aprilie, că Rusia trebuie să fie slăbită, pentru a fi împiedicată să mai invadeze alte țări vecine.

Teza este una foarte diferită de cea a tandemului franco-german. Cancelarul german, observă Der Spiegel, nu a rostit vreodată cuvântul „victorie” și, spre deosebire de președintele american Joe Biden, s-a ferit, de asemenea, să-l catalogheze pe Putin drept criminal de război.

La rândul său, Macron a declarat într-un discurs ținut la începutul lunii mai în fața Parlamentului European că aliații trebuie să se reziste tentației de a „umili” Rusia. În ultimii ani, Macron a încercat în mod repetat să continue dialogul cu Moscova. Încercările au continuat și de la debutul războiului, fără rezultate însă.

Pregătiți-vă pentru un război lung

Nici Macron, nici Scholz nu au reușit să împiedice invazia, iar cel puțin până în prezent, Putin nu a demonstrat că ar avea vreo intenție serioasă de a negocia în termeni rezonabili. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat în urmă cu câteva săptămâni că negocierile se vor derula doar pe baza rezultatelor de pe front.

De aceea, toți ochii sunt acum ațintiți asupra Washingtonului, cel mai important susținător al Kievului din punct de vedere militar.

Biden nu a căutat niciodată să dilueze, oficial, însemnătatea declarației lui Austin. De fapt, acum puțin mai mult de o săprămână, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat și ea ceva asemănător: „Vrem să vedem o înfrângere strategică a Rusiei. Vrem să vedem Rusia părăsind Ucraina”.

În culise, diverși înalți oficiali americani precum consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan și șeful CIA William Burns au explicat că declarațiile șefului Pentagonului au fost interpretate prea maximalist. În loc de o victorie pe câmpul de luptă, au spus ei, Washingtonul dorește mai degrabă să îl forțeze pe Putin să înțeleagă că nu poate câștiga războiul.

Aceasta este o variantă care lasă mult loc de interpretare și care evită încolțirea lui Putin, scrie Der Spiegel. Este, de asemenea, o reacție la realitatea sumbră de pe frontul de est.

Obiectivele de război ale Rusiei sunt mult mai limitate decât erau inițial, chiar și în estul Ucrainei. În loc să încercuiască complet trupele ucrainene din Donbas, un obiectiv pe care Rusia a trebuit să îl abandoneze rapid, armata lui Putin își concentrează acum atenția asupra vârfului estic al Donbasului, în zona Severodonețk. Ultimele vești spun că rușii controlează mare parte din oraș.

Strategia pe care Putin o urmărește în Donbas presupune tiruri de artilerie împotriva pozițiilor ucrainene, apoi un avans precaut al trupelor. Liniile de aprovizionare au fost, de asemenea, consolidate. Serviciul de informații externe al Germaniei, BND, estimează că Rusia poate trimite în prezent până la 300 de tone de muniții pe front în fiecare zi.

În același timp, spune guvernul german, sancțiunile occidentale nu s-au dovedit deocamdată foarte dureroase. Un important oficial german a subliniat că mașinăria de război va începe să aibă probleme abia după ce embargoul va provoca o criză de piese electronice importante, necesare pentru armele moderne.

CIA are scenarii similare. Potrivit agenției americane de informații, Putin se pregătește pentru un război de uzură lent și brutal în estul și sudul Ucrainei. Din punct de vedere militar, SUA sunt pregătite pentru un conflict prelungit. Când miniștrii apărării din peste 40 de țări s-au reunit lunea trecută pentru o videoconferință, accentul nu a fost pus doar pe livrările rapide de vehicule blindate și obuziere. Austin a cerut, de asemenea, aliaților să înceapă să se pregătească pentru un război care s-ar putea întinde pe mai mulți ani.

Previziuni sumbre

Guvernul german împărtășește această perspectivă sumbră. Pentru a obține o victorie fermă, una dintre părți ar trebui să beneficieze de un avantaj de 3 la 1 față de cealaltă. Nici rușii, nici ucrainenii nu pot beneficia deocamdată de o astfel de dominație. De aceea, majoritatea semnalelor indică acum o confruntare prelungită și sângeroasă.

Nici tratativele de pace nu sunt deocamdată o realitate. Experții de la Berlin cred că Putin se va așeza la masa negocierilor doar atunci când va fi clar că nu mai are niciun teritoriu de câștigat. Este o analiză care corespune cu mesajele oficialilor ruși. Când a fost chestionat marțea trecută cu privire la ritmul lent al războiului, Nikolai Patrușev, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că trupele rusești nu „urmăresc să bifeze termene limită”.

Putin, scrie revista germană, pare să fi stabilit că un obiectiv minim al războiului este în acest moment cucerirea întregului Donbas – de altfel una dintre justificările pentru lansarea invaziei. Din cele două provincii ale zonei Donbas, Rusia a cucerit aproape în totalitate Luhansk și aproximativ jumătate din Donețk.

În plus, Kremlinul pare hotărât să anexeze oficial zonele ocupate din sudul Ucrainei. „Rusia este aici pentru totdeauna”, a declarat Andrei Turceak, liderul partidului Rusia Unită, în timpul unei vizite recente în Herson. Un nou decret al lui Putin a permis distribuirea rapidă a pașapoartelor rusești rezidenților din Herson și Zaporojie, alt indiciu că Putin intenționează să acționeze rapid pentru a-și consolida controlul.

Iar lucrurile se pot complica în continuare. În acel moment, orice soluție negociată, se tem mulți observatori, nu ar face decât să obțină doar o încetare a focului prelungită, după care Putin și-ar putea continua pur și simplu războiul împotriva Ucrainei, la fel cum a făcut-o după prima invazie din 2014. Prin urmare, la Washington a crescut intensitatea apelurilor care cer adoptarea unei poziții mai ferme împotriva Moscovei.

Obiectivul de a slăbi Rusia este corect, crede John Herbst, fostul ambasador al SUA în Ucraina. Putin, spune el, comite crime de război îngrozitoare în Ucraina. „Este complet greșit când țări precum Germania sau Italia spun că trebuie să găsim o rampă de ieșire pentru Putin sau chiar o soluție de compromis”, adaugă el, potrivit Der Spiegel.

La Berlin, în schimb, există temeri că un război prelungit ar putea fractura alianța împotriva Kremlinului.

„Putin încearcă să se asigure că Occidentul obosește în urma războiului, până la punctul în care accentul se mută pe consecințele economice semnificative ale sancțiunilor”, explică un oficial de rang înalt din serviciile de informații germane. El crede că acest consens ar putea începe să se destrame încă din această vară.

Miercurea trecută, chiar ministra germană de externe, Annalena Baerbock, a vorbit deschis despre îngrijorările legate de acest scenariu.

Cancelaria a remarcat în același timp că președintele ucrainean Zelenski a fost mult mai conservator atunci când a vorbit despre obiectivele finale ale Kievului, prin comparație cu mulți dintre oamenii săi.

Într-o discuție purtată virtual la Forumul Economic Mondial de la Davos, Zelenski a fost întrebat dacă consideră că o recucerire a Crimeei este realistă. El a răspuns că o astfel de mișcare ar fi plătită cu viețile a sute de mii de soldați ucraineni, iar un astfel de preț va cântări mult în luarea unei decizii.

În acest moment, nici măcar americanii nu par pregătiți să înarmeze Ucraina până la punctul în care Kievul ar putea lansa o bătălie pentru Crimeea – cu atât mai puțin Scholz, al cărui guvern încă nu a reușit nici măcar să își îndeplinească promisiunea de a livra tancuri Gepard, observă Der Spiegel.

Kievul nu este singura capitală care a observat aceste ezitări. „Pentru Berlin, conflictul pare să fie departe”, spune Justyna Gotkowska, expert în securitate la Centrul pentru Studii Estice din Varșovia.

Cât despre SUA, președintele Joe Biden a explicat, într-un text de opinie pentru New York Times, care este în acest moment obiectivul.

„Tratativele dintre Ucraina și Rusia nu sunt blocate pentru că Ucraina a întors spatele diplomației. Acestea sunt blocate deoarece Rusia continuă războiul pentru a controla o parte cât mai mare din Ucraina”, a spus liderul de la Casa Albă, care tocmai a anunțat livrarea unor sisteme de rachete ce vor spori semnificativ capacitatea militară a Kievului.

„Statele Unite vor continua să facă eforturi pentru a consolida Ucraina și pentru a sprijini eforturile acesteia de a ajunge la un final negociat al conflictului”, a mai spus Biden.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE