De ce a fi „leneș” la serviciu ar putea fi, de fapt, un lucru bun

În era muncii de acasă, sentimentul că trebuie să fii mereu productiv poate deveni copleșitor. Articole cu titluri de genul „Sunt deprimat sau leneș?” demonstrează cât de des oamenii, chiar și cei de succes, se îndoiesc de propria lor valoare dacă nu sunt mereu activi.

Lenea, considerată un defect moral

Lenea nu este privită doar ca o slăbiciune personală, ci și ca un defect moral – o convingere adânc înrădăcinată în diverse culturi și religii. De aceea, a fi numit „leneș” doare mai mult decât a fi numit „distras” sau „lent” – sugerează un eșec de caracter.

Această idee este susținută de mitul dăunător că doar efortul neîncetat și productivitatea definesc valoarea unei persoane – un concept provenit din etica protestantă a muncii și consolidat de valorile capitaliste. Astfel, societatea ne împinge mereu să facem mai mult, ceea ce poate duce la anxietate, epuizare și discriminare împotriva celor care nu pot sau nu vor să țină pasul.

Nu toți sunt afectați la fel de această presiune. Persoanele din anumite medii etnice, cele cu afecțiuni cronice de sănătate, cei care se confruntă cu sărăcia sau șomajul sunt mult mai expuse riscului de a fi etichetate ca „leneșe”.

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii votează de azi în primul tur al alegerilor prezidențiale

De exemplu, copiii din grupuri minoritare sunt mai des considerați leneși la școală, ceea ce duce la pedepse în loc de sprijin. Angajații supraponderali sunt promovați mai rar din cauza prejudecăților privind „lenea”, iar cei care nu pot accepta muncă suplimentară din cauza responsabilităților familiale sunt văzuți ca lipsiți de implicare.

Ce înseamnă cu adevărat să fii leneș

Judecata „Ești leneș” implică adesea ideea că „Ai putea face mai mult dacă ai încerca mai mult”. Dar, dacă aplicăm acest standard, suntem cu toții leneși, pentru că întotdeauna am putea face mai mult. Filosofia ne ajută să analizăm mai profund această noțiune și să distingem între lene și gestionarea justificată a efortului.

Luați în considerare aceste scenarii:

• Faci mai puțin decât îți cere rolul pentru că nu ai chef.
• Îți petreci weekendul relaxându-te pentru a fi pregătit pentru o săptămână solicitantă.
• Îți limitezi efortul din cauza unei probleme de sănătate cronică.

Doar primul caz reflectă lenea adevărată. În celelalte, aparenta „lene” este, de fapt, o strategie justificată pentru a gestiona energia și resursele personale.

În loc să ne judecăm pe noi înșine și pe ceilalți exclusiv prin prisma efortului depus, ar trebui să ne întrebăm dacă energia noastră este folosită eficient pentru ceea ce contează cu adevărat.

Recomandări

Nicușor Dan, plângere pentru trei infracțiuni împotriva Elenei Lasconi la DIICOT, în scandalul imaginilor cu Coldea

Unele comportamente care pot părea leneșe sunt, de fapt, strategii inteligente de gestionare a resurselor:

• Refuzul de a accepta sarcini inutile pentru a avea timp pentru gândire profundă.
• Stabilirea unor limite la muncă pentru a evita epuizarea.
• Spunerea „nu” cerințelor suplimentare pentru a combate presiunea de a produce constant mai mult.
• Automatizarea sarcinilor repetitive pentru a elibera timp pentru activități creative.

Judecarea celorlalți ca fiind leneși provine adesea dintr-o supraevaluare a muncii intense și a ocupării continue. Cu toate acestea, efortul este o resursă limitată, iar utilizarea sa inteligentă este mai importantă decât volumul muncii depuse.

Când a lua o pauză nu înseamnă lene, ci înțelepciune

Să înveți să distingi între lene și gestionarea justificată a efortului poate fi eliberator. Te poate ajuta să scapi de presiunea constantă a productivității și să îți dai permisiunea să te odihnești fără vinovăție.

Desigur, responsabilitățile față de colegi, familie și comunitate rămân importante. Dar în acest cadru, merită să contestăm ideea că mai multă muncă este întotdeauna mai bine.

Înainte de a eticheta pe cineva drept leneș, întreabă-te: există motive întemeiate pentru modul în care își gestionează efortul? Poate că ia decizii strategice, se confruntă cu dificultăți invizibile sau pur și simplu are priorități diferite.

Recomandări

Alegeri în diaspora. Câți cetățeni români au votat în orașul norvegian Bergen, în primele ore ale dimineții

Uneori, a face mai puțin nu este o lipsă de ambiție – ci un act de înțelepciune.

Urmărește-ne pe Google News