De ce aleg mulți tineri să-și recicleze hainele: „Este o formă de responsabilitate. Reduc risipa și ofer hainelor o a doua viață” 

Ana Micu este o tânără de 23 de ani care a ales să recicleze hainele vechi: „Aleg să reciclez hainele pentru că sunt conștientă de impactul pe care industria modei îl are asupra mediului. Prin reciclare, încerc să reduc risipa, să ofer hainelor o a doua viață și să contribui, cât de puțin, la un consum mai responsabil”, spune Ana. 

Ea a precizat ca are mulți prieteni care fac același lucru și participă la diferite forme de reciclare a hainelor. Pe lângă metoda depunerii hainelor în containerele speciale, mulți tineri aleg să-și doneze hainele sau să le revândă în cadrul unor târguri organizate.  

Ce spune compania care colectează hainele

TexCycle, parte a grupului Eurotex, are ca obiectiv principal reducerea volumului de textile care ajung în rampele pentru deșeuri, promovând tranziția către o economie circulară prin colectarea, sortarea, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea hainelor, încălțămintei și a altor produse textile. 

Recomandări

Zonele din România cele mai expuse la inundații. Va exista un climat diferit în 50-100 de ani

„În 2024, doar în Romania, TexCycle a salvat peste 1.000 de tone de textile de la depozitarea în rampele pentru deșeuri, prin proiectul nostru de colectare separată și procesare”, au precizat pentru Libertatea reprezentanții TexCycle.

Hainele și alte articole textile colectate din containerele TexCycle ajung în centrul lor de sortare si reciclare, unde sunt supuse atât unui proces manual, „realizat de peste 300 de profesioniști cu o vastă experiență și calificați conform unor proceduri stricte”, cât și prin utilizarea tehnologiei cu infraroșu (Near Infrared Reflectance – NIR) pentru a identifica compoziția fibrelor, culoarea și tipul materialului. 

„În Centrul de Sortare și Reciclare deținem o linie automată de ultimă generație de reciclare mecanică și care permite procesarea a până la 8000 t/an utilizând metode eficiente din punct de vedere energetic. Pe o suprafață de 800mp avem o linie de reciclare structurată în 6 etape, care poate prelucra până la 1.500 kg textile/oră”, spune compania.

În urma proceselor de sortare, textilele se împart în: 

1. Textile pentru Reutilizare – Articolele reutilizabile sunt reintroduse în circuitul comercial pe piețe din întreaga lume ca articole second-hand, în funcție de criterii socio-economice specifice, altele sunt donate instituțiilor de asistență socială sau ONG-urilor partenere, conform parteneriatelor încheiate cu acestea.
2. Textilele nereutilizabile sunt transformate în: 

Recomandări

Elena, o româncă din Irlanda de Nord, trăiește în teroare, cu valiza la ușă și luminile stinse pe timp de noapte: „Vor să mă facă să fug”

• Fibre noi pentru producerea de textile, necesare in industria modei
• Lavete absorbante
• Materiale pentru izolații termice sau acustice sau componente pentru alte produse, cu aplicatii, printre altele, în industria auto 
• O mică parte, care nu poate fi reciclată, este direcționată către incinerare cu recuperare de energie pentru a preveni depozitarea în rampele pentru deseuri.
• TexCycle deține un atelier de upcycling unde textilele sunt transformate în produse noi, cum ar fi accesorii sau obiecte decorative. 

Containerele, ușor de utilizat

Aceste containere sunt inscripționate, oferind cetățenilor toate instrucțiunile de folosire.

Acestea sunt amplasate pe domeniul public în locații strategice, accesibile publicului, iar locațiile din România pot fi găsite pe o hartă interactivă disponibilă Lista locațiilor – TexCycle

Fiecare container oferă publicului posibilitatea de a accesa Textile Eco Calculator, un instrument care arată beneficiile ecologice ale acțiunii lor de a colecta separat articolele textile. Personalul specializat al TexCycle se ocupă de golirea manuală a containerelor.

Capacitatea medie a unei cutii de colectare este de 1,5 mc.

TexCycle ne mai spune că „potrivit statisticilor, sectorul textile este a treia cea mai mare sursă de presiune asupra utilizării apei și a terenurilor în UE, a cincea cea mai mare sursă de utilizare a materiilor prime și de emisii de gaze cu efect de seră”.

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

O problemă majoră o reprezintă și poluarea cu microplastice – între 60 și 70% din textile sunt fabricate din plastic (în principal poliester), care este produs din petrol și gaze naturale, restul fiind realizat din textile pe bază de biomasă, inclusiv bumbac și lână – în contextul escaladării eliberării deșeurilor textile în oceane. Mare parte din deșeurile textile pot fi reutilizate sau reciclate, reducând semnificativ volumul de deșeuri și impactul industriei fast-fashion, susține compania.

Reutilizarea și reciclarea reduc nevoia utilizării de materii prime noi (ex., bumbac, lână, poliester), economisind apă (ex., 8.640 litri pentru 1 kg de bumbac) și energie. 

Se reduc emisiile de carbon și poluarea generate de procesele de producție, cum ar fi vopsirea și spălarea textilelor. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Reintegrarea în ciclurile de producție

Textilele sunt reintegrate în ciclul de producție ca fibre noi sau alte produse, prelungind durata de viață a materialelor: „Suntem dedicați abordării circulare a textilelor, asigurându-ne că fiecare articol de îmbrăcăminte își găsește o nouă viață – fie prin reciclare, fie prin transmiterea lui către un nou proprietar”.

Proprietarul mărcii ТexCycle, Eurotex Ltd este certificat GRS (Global Recycling Standard).

Compania colaborează activ cu producători, municipalități, comercianți, institute de cercetare – pentru a gestiona eficient deșeurile textile. „În 2024, prin intermediul celor 528 de containere din Bulgaria, România și Grecia, am colectat peste 4.046 de tone de haine nedorite și peste 500 de tone de deșeuri textile postproducție”. 

Aceștia susțin că participă activ la proiecte europene care promovează dezvoltarea durabilă și inovarea în industria textilă. Prin intermediul acestor proiecte, colaborează cu parteneri internaționali pentru a dezvolta noi tehnologii de reciclare și metode de reducere a deșeurilor. Proiectele lor vizează obținerea de beneficii pe termen lung pentru mediu și soluții durabile pentru viitorul sectorului textil din Uniunea Europeană.

Fenomenul reciclării la nivel global

La nivel mondial, se estimează că anual sunt generate peste 92 de milioane de tone de deșeuri textile, iar până în 2030 această cantitate ar putea depăși 134 de milioane de tone, conform unui raport al Fondului Economic Mondial. În ritmul actual, echivalentul unui camion plin cu textile este aruncat în fiecare secundă.

O altă statistică îngrijorătoare vine de la Textile Exchange, una dintre cele mai importante organizații globale în domeniul sustenabilității textilelor: mai puțin de 1% din hainele aruncate la nivel global sunt reciclate în haine noi. Restul ajung la groapa de gunoi, sunt incinerate sau, în cel mai bun caz, reutilizate ca produse de uz casnic – lavete, izolație sau materiale pentru construcții.

Această problemă este agravată de faptul că aproximativ 60-70% dintre textilele moderne sunt fabricate din fibre sintetice, precum poliesterul, care este derivat din petrol. Aceste materiale nu doar că sunt dificil de reciclat, dar contribuie masiv la poluarea cu microplastice, o problemă majoră pentru oceane și biodiversitate. Studiile arată că fiecare ciclu de spălare a hainelor sintetice eliberează mii de fibre microscopice în sistemele de apă. Un studiu realizat de Circular Economy Gap Report arată că doar 0,3% din materialele folosite în industria textilă globală provin din textile reciclate – adică textile transformate din textile, nu din alte surse cum ar fi PET-urile.

Potrivit unui raport al BCC Research, piața globală a reciclării textilelor ar putea crește de la 8 miliarde de dolari în 2023 la peste 11 miliarde de dolari în 2028, cu o rată anuală medie de creștere de 7%. Regiunea Asia-Pacific conduce acest proces, cu aproape 45% din capacitățile globale de reciclare, dar și Europa accelerează tranziția către o economie circulară, în special prin reglementări care vor impune colectarea separată a textilelor începând cu 2025.

Proiectul reciclării a fost susținut și de Kaufland

Libertatea a aflat că și compania lor a decis ca în acest an financiar să-și concentreze eforturile în optimizarea infrastructurii pentru colectarea ambalajelor SGR, la nivel național, și testarea unui proiect-pilot de colectare a mai multor fracții de deșeuri, în incinta magazinului Kaufland Barbu Văcărescu.

În acest context, au încheiat proiectul de colectare a textilelor din parcările magazinelor Kaufland din București și Ilfov. Totodată, au menționat că în ultima perioadă proiectele de colectare a deșeurilor textile s-au extins, fiind implementate cu succes de unele primării, ceea ce a dus și la scăderea cantității de textile ce era adusă la containerele din parcările noastre. 

„Vom continua să căutăm soluții sustenabile și să susținem inițiative cu impact pozitiv în comunitate”, susține Kaufland.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro