Cuprins:
Rusia a înregistrat un record în exporturile de gaz natural lichefiat (GNL) în 2024, conform calculelor RBC bazate pe datele firmei de analiză Kpler, potrivit Meduza. Țara a expediat 33,6 milioane de tone în străinătate anul trecut, o creștere de 4% față de 2023 și cu 2% mai mult decât în 2022.
Creșterea exporturilor de GNL rusesc
Mai mult de jumătate din exporturile de GNL ale Rusiei în 2024 au mers către Europa, o creștere de 4% față de 2023. Cei mai mari cumpărători din regiune au fost Franța, Spania, Belgia și Olanda.
O parte semnificativă din aceste livrări a fost reexportată către alte țări UE, inclusiv Germania, care a cumpărat un volum record în 2024 prin intermediul Franței, în ciuda interdicției de livrări directe din Rusia.
Dependența Europei de GNL rusesc
În prezent, Europa nu are o alternativă reală la GNL-ul rusesc. Sergei Vakulenko, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center, a remarcat că nu există un surplus pe piața globală de GNL.
În plus, Europa a pierdut 15 miliarde de metri cubi de gaz din aprovizionarea sa energetică după oprirea tranzitului rusesc prin Ucraina la începutul anului 2025.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/12/terminale-de-regazificare-gnl-e1735325243642-1024x577.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b738b4efa39f1f33a4e9a87959be3a06.jpg)
Sancțiuni și planuri de reducere a importurilor, aruncate la coș. Gazul lichefiat rusesc va fi scutit de sancțiunile UE
UE a impus primele sancțiuni asupra GNL rusesc în 2024, incluzând interzicerea reexporturilor de materii prime și investițiilor în proiecte rusești de GNL.
Totuși, miercuri, 29 ianuarie, Uniunea Europeană a decis să nu interzică complet importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia în noul pachet de sancțiuni, care va fi prezentat oficial pe 31 ianuarie. Decizia vine după ce mai multe țări din UE au cerut să fie sistate total importurile de GNL rusesc, potrivit Politico.
Zece țări europene, printre care România, Polonia, Estonia și Lituania, au cerut interzicerea totală a gazului rusesc, acuzând Rusia că a câștigat aproximativ 200 de miliarde de euro din vânzările de combustibili fosili către Europa, de când a început invazia din Ucraina în anul 2022.
Polonia a susținut în mod special ca sancțiunile să fie mai dure pentru a opri finanțarea războiului Rusiei. „Este păcat. Într-o anumită măsură, suntem dezamăgiți”, a declarat ministrul lituanian al energiei, Žygimantas Vaičiūnas, pentru POLITICO.
Deși majoritatea țărilor din Uniunea Europeană susțin noile sancțiuni, unele state, cum ar fi Ungaria și Slovacia, se opun restricțiilor asupra gazului din cauza preocupărilor legate de securitatea energetică. Premierul ungar Viktor Orbán a declarat că țara sa nu va sprijini sancțiunile care vizează gazele rusești.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a8a31735db4537afc557cc80388eed62.jpg)
Perspective pentru 2025
Experții intervievați de RBC consideră că țările UE vor avea dificultăți în reducerea semnificativă a importurilor de GNL rusesc în acest an. Analiștii grupului financiar Finam estimează că regiunea nu va fi pregătită să renunțe la GNL-ul rusesc pentru cel puțin încă un an și jumătate.
Sancțiunile SUA ar putea afecta exporturile rusești. În ianuarie, pachetul final de sancțiuni al administrației Biden a vizat două mari întreprinderi rusești de GNL care deservesc piața europeană. Cu un an mai devreme, SUA au impus sancțiuni asupra unui alt proiect Novatek, Arctic LNG 2.
În ciuda incertitudinilor, prognoza de bază a Finam proiectează o creștere a expedierilor la 35 de milioane de tone. Institutul pentru Energie și Finanțe se așteaptă, de asemenea, la o creștere de 3% față de nivelurile din 2024, conform Meduza.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9b5205b8b55c5c917ce3752ff9f13520.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_90c1dca0bda76907555c96273cfa7798.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_c952fd6a6710c70aabd963f93a469e8f.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_45b75d772f52b0d7353f5a61ee56d4ea.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c2e4f004d7cd8a7610ecaab17bd352b7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_daf2ffe407e8231a6b7485db26d93eac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_68e0bd2a142e0229e7c3e1eaac45cf98.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_9cd4b8c31889dc5ded86db60a4db65b9.jpg)