De ce explodează cazurile de COVID-19 (II): ”Nu funcţionează a la long să stai cu băţul pe oameni, de la înălţimea jilţului tău”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cum sistemul nostru de sănătate se zdruncină în fața amenințării pandemiei, ne dorim explicații simple și soluții rapide. Guvernul Orban are partea lui de responsabilitate, pentru că de pildă, n-a pregătit oameni în DSP în cele 4 luni care au trecut. Dar situația e mult mai gravă și mai persistentă de atât spune Marius Ungureanu, cercetător în sănătate publică.
Cuprins:
- Un nivel foarte redus alfabetizării în sănătate
- ”Nu funcţionează a la long să stai cu băţul pe oameni, de la înălţimea jilţului tău”
- Condescendenţa faţă de cei care nu respectă regulile nu ajută
- Un epidemiolog nu se scoate la imprimanta 3D
- ”Sistemul medical este deja copleşit, detaşarea medicilor fără voia lor nu este o soluţie”
- Fost secretar de stat în guvernul tehnocrat, Marius Ungureanu povestește cum în 2016 i-a venit alocarea bugetară pentru promovarea sănătății. A văzut 700 de lei pe an la județul Cluj și a crezut că era o eroare. Dar nu era!
- Lipsa investiţiilor în promovarea sănătăţii a dus la un nivel scăzut al alfabetizării în sănătate, care este un teren propice pentru comportamente riscante şi adoptarea teoriilor conspiraţioniste.
- Specialităţile medicale vitale în această pandemie sunt şi cele care au fost neglijate ani la rândul: epidemiologie, sănătate publică, igienă.
- Cercetătorul spune că și insultarea de către șefii sistemului sau de către lideri de opinie a oamenilor nu e o soluție. ”Dacă noi ne tăiem punţile de comunicare, nu ştiu la ce ne aşteptăm bun”.
- Asta în timp ce președintele țării nu poartă mască, dar cere cetățenilor să o facă.
Alături de experţi în sănătate publică, Libertatea încearcă să răspundă la următoarea întrebare: De ce, spre deosebire de majoritatea ţărilor europene care au relaxat, la rândul lor, restricţiile, România se confruntă cu o explozie a numărului de cazuri, depăşind în ultimele zile pragul de 1000 de cazuri noi pe zi?
***
Joi, 23 iulie, România a înregistrat 1.112 de cazuri noi de COVID-19, după ce miercuri depăşise întâia dată pragul de o mie de cazuri zilnice.
Valul doi al pandemiei se arată mult mai ameninţător decât primul val, iar sistemul medical începe să fie copleşit.
Marius Ungureanu este cercetător în sănătate publică, lector asociat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, în timpul guvernului tehnocrat.
Specialistul crede că o mare contribuţie la această dimensiune a valului doi în România o are tradiţionala neglijare a educaţiei pentru sănătate şi promovării sănătăţii.
Un nivel foarte redus alfabetizării în sănătate
- De ce înregistrează România o explozie a numărului de cazuri? Ce nu a funcţionat cum trebuia?
- S-au spus multe lucruri, pe care nu aş mai vrea să le repet. Dar nu vorbim aproape deloc de o problemă mare: a alfabetizării în sănătate. Despre ceea ce se întâmplă cu oamenii care cad pradă tuturor teoriilor conspiraţioniste, cum apare această rezistenţă, împotrivire la distanţarea fizică sau la purtarea măştii în spaţii închise. Din păcate, aproape nimeni în România nu se preocupă de alfabetizarea în sănătate.
- Ce înseamnă aflabetizarea în sănătate?
- Noi nu am investit în ultimele zeci de ani, nu am avut măsuri coerente, organizate, bine finanțate pe promovarea sănătăţii, pe educaţie pentru sănătate, care să ducă la creşterea alfabetizării în sănătate a populaţiei
Alfabetizarea înseamnă capacitatea individului de a căuta, analiza şi a lua decizii informate care ţin de sănătatea proprie. De a înţelege cum apare o boală, ce înseamnă simptome, de a urma nişte instrucţiuni ale medicului.
Să înţelegi ce spune un prospect de medicament. Dar şi care este arhitectura sistemului de sănătate şi unde trebuie să te duci dacă ai o problemă.
Ar trebui să înţelegem că acum culegem ce semănăm. În România, nu am investit aproape nimic în promovarea sănătăţii. Aproape zero.
- Cu alte cuvinte, o consideraţi o problemă cu rădăcini mult mai vechi decât ale pandemiei?
- Da. În 2016, când eram secretar de stat, mi-a venit la semnat alocarea financiară pentru DSP-uri, pentru compartimentele de promovare a sănătăţii. DSP-ul din Cluj avea 700 lei.
Am refuzat să cred, am crezut că e o eroare, nu era. Spuneţi-mi, ce poţi să faci pe promovarea sănătăţii într-un judeţ de 700.000 de oameni cu 700 de lei?
Aşa că activităţile de promovare a sănătăţii înseamnă un comunicat pe care îl postează DSP Cluj pe site-ul propriu sau pe Facebook. Aşa că să nu ne mire că oamenii nu au încredere în personalul medical, nu au încredere în autorităţi.
”Nu funcţionează a la long să stai cu băţul pe oameni, de la înălţimea jilţului tău”
- Nici conducătorii nu dau cele mai bune exemple
-Acuma, sigur, nu deschidem cutia Pandorei, să vedem cum domnul Iohannis defilează fără mască şi vine şi spune populaţiei să poarte mască. Nu că asta justifică comportamentul, dar îl explică în parte. Cum spune vorba clasică din popor, nu fă ce face popa, fă ce zice popa.
- Care este efectul?
- Când ne confruntăm cu o pandemie, de care nu vom scăpa foarte repede, nu funcţionează a la long să stai cu băţul pe oameni, de la înălţimea jilţului tău.
Condescendenţa faţă de cei care nu respectă regulile nu ajută
- Aceasta ar fi explicaţia pentru faptul că majoritatea ţărilor nu au ajuns, după relaxarea restricţiilor, la un val doi aşa de îngrijorător, ci mai degrabă suntem o excepţie, alături de ţări ca Serbia sau Bulgaria?
- Pentru mine, ca cercetător, e un pic periculos să mă duc şi să afirm o cauzalitate fără să am studii. Dar la nivel de bun simţ, nu pot să exclud o cauzalitate. Este posibil să fie contextul cultural, dar şi factori obiectivi, cum ar fi nivelul alfabetizării în sănătate, care este redus în tot Estul Europei. În momentul în care lucrurile s-au relaxat şi rezultatele nu mai depind de cineva care dă cu pumnul în masă, oamenii au libertate, iar aceasta nu e folosită corespunzător.
Nu găsesc sănătoasă nici condescendenţa unor lideri, influenceri etc. Am citit recent cum un manager de spital îi făcea “proşti” pe oamenii care nu respectă regulile.
- Ce efecte credeți că are ironizarea sau chiar insultarea oamenilor care nu se supun măsurilor?
- Sunt de acord că aceste atitudini şi comportamente sunt dăunătoare sănătăţii, în primul rând a lor, dar nu poţi să-i ajuţi pe oameni fiind condescendent şi făcându-i pe toţi proşti. Dacă noi ne tăiem punţile de comunicare, nu ştiu la ce ne aşteptăm bun.
Un epidemiolog nu se scoate la imprimanta 3D
- Prin noua lege a carantinării, DSP-urile au primit mai multe responsabilităţi şi, în acelaşi timp, premierul a invitat conducerea acestor structuri să anunţe dacă necesită suplimentarea personalului.
- De unde? De unde să-i scoată: din piatră seacă? Că un epidemiolog nu se face prin imprimantă 3D. În momentul în care tu nu te preocupi absolut deloc.. În 2016, doar jumătate din posturile de epidemiologi ocupate. Suntem absolut dezastru la resursă umană pe epidemiologie, management sanitar, sănătate publică. Dacă noi nu avem o preocupare în perspectivă pe această temă… de unde să vină epidemiologii.
- Nu vine târziu acest apel la DSP-uri să anunţe, abia în iulie, dacă au nevoie de suplimentarea personalului?
- E o întrebare retorică, nu? De unde-i aduci pe aceşti oameni? Cine le face training? Pentru cineva care ar veni dintr-un spital, unde avea alte responsabilităţi, trebuie să-i faci un minim training să lucreze în DSP, unde are statut de funcţionar, acolo sunt proceduri, hârtii de făcut. Dar oricum nu au unde să-i găsească.
Specialităţile de care noi avem enormă nevoie în această perioadă sunt cele mai deficitare, tradiţional cele mai neglijate şi mai puţin atractive. Vorbim de epidemiologie, sănătate publică, igienă, medicină de familie...
- Tot apare în presă şi în discursul public faptul că problema este că nu se respectă regulile pe litoral sau se încalcă regulile la terase, la petreceri etc. Ştim cu adevărat cât a contat fiecare din aceste activităţi în răspândirea epidemiei? Au autorităţile informaţii dacă şi în ce măsură acestea au fost modalităţile de transmitere cele mai relevante?
- Nu ştiu, sincer, dacă se strâng astfel de date. Dar ce văd, din partea INSP şi a MS, doar evoluţia zilnică referitoare la numărul de testaţi, retestaţi etc. Eu nu am văzut informaţii de acest gen. Dar este justă întrebarea, pentru că trebuie să ştii un pic, nu poţi să mergi în orb. În momentul în care tu prezinţi lucrurile generalizând, la nivel naţional, nu adaptezi mesajul, este cumva de înţeles că omul care este în Satu Mare nu e foarte preocupat de ce se întâmplă în Constanţa. Ceea ce e problematic. Pentru că, la fel de bine, o concluzie similară o poate avea un om aflat într-o localitate în care este un focar.
Este foarte important ca problemele să fie identificate şi comunicate transparent, pentru că altfel nu facem decât să întreţinem această reticenţă şi aprehensiunea oamenilor înspre conspiraţii.
”Sistemul medical este deja copleşit, detaşarea medicilor fără voia lor nu este o soluţie”
- A mai spus premierul că medicii ar putea fi “detaşaţi involuntar” de la un spital la altul, în următoarea perioadă, dacă nu accceptă voluntar această detaşare. Este posibilă o astfel de măsură, şi dacă da, cum ar funcţiona?
- Nu pot să bag mâna în foc, dar simţul comun ar spune că nu poţi face asta. Şi văd două niveluri ale discuţiei: al legalităţii, dar şi al impactului pe care-l va avea asupra pandemiei şi cum ne raportăm la ea. Oricum, sistemul de sănătate este tot mai copleşit.
Personalul medical este cheia, prima şi singura linie. Pe ei ne bazăm ca să ne ţină la adăpost de această pandemie pe cât posibil.
Care e mesajul pe care noi îl transmitem personalului medical dacă nu găsim altceva mai bun decât coerciţia?
Şi asta în condiţiile în care burnoutul este la cote alarmante în rândul personalului medical. Iar acum trebuie inclusiv să convingă pacienţii să nu se externeze la cerere. Cerem enorm de mult de la personalul medical, acuma să mai venim noi şi să le spunem că o să-i mutăm noi, când vrem noi, de unde şi până unde? Nu cred că e cea mai înţeleaptă abordare.
Foto: Inquam Photos / George Călin
