Recorder publică noi documente despre care susține că îl contrazic pe Pahonțu, după ce șeful SPP a afirmat că nu a ieșit din cazarmă la Mineriada din 1990
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Publicația Recorder a făcut precizări luni seară, 31 august, după ce șeful SPP, Lucian Pahonțu, a respins „orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor” din 21 decembrie 1989, în Piața Universității, sau de implicare în violențele de la Mineriada din 1990.
„Generalul Lucian Pahonțu a emis în această seară un punct de vedere cu privire la acuzațiile care i-au fost aduse în investigația Recorder de săptămâna trecută. Se disculpă folosind, însă, o serie de afirmații care sunt contrazise flagrant de colegii săi de dispozitiv și de propriii subordonați”, a susținut Recorder, care a publicat fragmente de documente prin care încearcă să demonstreze că Pahonțu nu spune adevărul despre acțiunile lui de la Revoluția din 1989 și de la Mineriada din 1990.
În privința afirmației că pe 13 și 14 iunie 1990 Pahonțu și militarii din subordine nu au participat la evenimentele din București, ci „am rămas în cazarmă, conform documentelor aflate în arhiva Jandarmeriei Române”, Recorder are altă versiune: „Publicăm în această postare declarațiile olografe date în fața procurorilor militari de trei dintre subordonații lui Lucian Pahonțu în Dosarul Mineriadei: Ianțuc Cristian Gheorghe, Ianțuc Daniel Ioan și Spătariu Iulian. Toți trei spun că în iunie 1990 erau militari în termen la UM 0305 Băneasa și făceau parte din plutonul de transmisiuni comandat de locotenentul Pahonțu. Și în timp ce șeful SPP afirmă astăzi că în acele zile el și subordonații săi au rămas în cazarmă, toți cei trei militari din subordinea sa au declarat în fața procurorilor că au participat la evenimentele din 13-14 iunie, fiind prezenți la Televiziune și în Piața Universității”.
Site-ul invocă și o a patra declarație, atribuită unui ofițer care ar fi fost coleg de unitate cu Pahonțu: „Grigoraș a scris în declarația din Dosarul Mineriadei că Pahonțu a acționat pe 13-14 iunie în zona Universității din București. Contactat telefonic, Grigoraș ne-a reconfirmat această declarație”.
Referitor la Revoluția din 1989, mai exact la noaptea de 21 decembrie 1989, șeful SPP a explicat că el nu a fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, unde au murit oameni: „După ce am primit ordinul în jurul orei 22:00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersecția cu strada Academiei (denumire păstrată și în prezent)”.
Recorder are însă altă variantă: „Și în acest caz este contrazis de colegii de unitate. Maiorul Gheorghe Rădulescu scrie în declarația sa din Dosarul Revoluției că a avut în subordine plutonul comandat de Pahonțu și că dispozitivul pe care l-au ocupat se afla, de fapt, la intersecția străzii 13 Decembrie cu bulevardul 1848 (n.r. - actual Nicolae Bălcescu), adică fix unde era baricada de la Intercontinental. De asemenea, ofițerul Radu Grigoraș, de la aceeași unitate, ne-a declarat că dispozitivul lor a acționat în zona baricadei de la Intercontinental. Așadar, în timp ce versiunile celorlalți participanți la evenimente coincid și vorbesc despre implicarea unității 0305 în acțiunile represive, Lucian Pahonțu afirmă de unul singur că n-a avut nicio legătură cu aceste acțiuni”.
Reamintim că directorul SPP, Lucian Pahonțu, a transmis în această seară că respinge „orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor” din 1989 și 1990: „De-a lungul timpului, activitatea mea a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv la numirea în funcția actuală, fiind imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, să fi rămas nedescoperite și nesancționate, dacă ar fi existat. Mai mult, evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990 fac obiectul unor dosare penale în care sunt derulate cercetări de mai mulți ani și sunt convins că, dacă aș fi avut vreo implicare în violențele petrecute în timpul celor două evenimente, acest lucru ar fi fost identificat”.
De unde a plecat scandalul în care Nicușor Dan l-a apărat pe Lucian Pahonțu
Pe 26 august, Recorder a scris că Pahonțu, șeful SPP de 21 de ani, și-a cosmetizat CV-ul și a ascuns o parte sensibilă a carierei sale. Publicația a susținut că Pahonțu este nepotul lui Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării din perioada comunistă, a cărui moarte în interiorul Comitetului Central al PCR, actualul sediu al MAI, continuă să fie subiect de dezbatere.
Mai mult, Recorder a susținut și că Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și că la Revoluția din 1989, în urma căreia Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat de la putere, ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de fostul dictator contra manifestanților. Potrivit publicației, Pahonțu s-ar fi aflat în zona baricadei de la Hotelul Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989, în care au fost uciși oameni. De asemenea, Recorder a susținut că Pahonțu a fost „în prima linie și la Mineriada din 13-15 iunie 1990”.
Pe 28 august, președintele Nicușor Dan a reacționat, spunând că „reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, fiecare dintre ele reprezintă o pată în istoria României” și că „este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul ăsta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reuși să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente”. „Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a subliniat șeful statului.
