Șoc în facturi: criza energetică va duce la scumpirea energiei din această toamnă, la iarnă urmează scumpiri și la căldură
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Energia electrică s-ar putea scumpi cu 40% din toamnă în cel mai pesimist scenariu, din cauza crizei energetice, conform calculelor Libertatea. Mai mult, la iarnă urmează să se scumpească și gazele naturale, fiind preconizată o posibilă criză a gazelor, din cauza exporturilor slabe din Qatar și a rezervelor mici din Europa.
Cuprins:
Acest lucru va duce la scumpirea electricității pe gaze, dar și a energiei termice - care se produce tot pe gaze naturale.
Primele calcule
Primele indicii privind prețurile vin după ce Complexul Energetic Oltenia și ELCEN au scos pe OPCOM la vânzare energie. ELCEN vinde cu 870-890 de lei/MWh, în vreme ce Complexul Oltenia, cu 725 de lei/Mwh, conform site-ului de specialitate E-nergia.ro.
Dar un preț de 800 de lei pe MWh în bandă se traduce în final printr-un preț dublu la consumator. Acest lucru vine după ce se adaugă un cost de 20% pe care furnizorii îl percep pentru profilare și dezechilibre, tarifele de transport și distribuție - care sunt peste 30% din factură, la care se adaugă certificatele verzi, contribuția pentru cogenerare și TVA de 21%.
Astfel, la final prețul ar ajunge la 1,6-1,7 lei pe kWh. Față de un preț de 1,2 lei pe kWh, cât este acum la Hidroelectrica, ar veni o creștere de 41%, conform calculelor Libertatea.
Totuși, expertul Dumitru Chisăliță - președintele Asociației Energia Inteligentă - susține că în final scumpirile ar fi mai mici: 3-5% în cazul scenariului favorabil și de 15% pentru scenariul nefavorabil.
Argumentul său: energia de la Complexul Energetic Oltenia nu are o pondere foarte mare.
Criza gazelor, „aproape garantată” la iarnă
Pe de altă parte, acesta spune că la iarnă este „aproape garantată” o criză a gazelor.
Acestea deja se scumpesc pe bursele de profil, ca urmare a faptului că Strâmtoarea Ormuz este blocată de Iran, iar Qatarul nu poate să exporte gaze lichefiate. Qatarul este al doilea exportator de gaze din lume după SUA, dar compania Qatar Energy este unul dintre cei mai mari furnizori ai Europei.
Europa se confruntă cu un deficit de gaze naturale în iarna 2026-2027, pe fondul scăderii producției globale și al reducerii rezervelor, arată analiștii internaționali.
Cercetările realizate de Wood Mackenzie arată că rezervele de gaz din Europa sunt „doar puțin peste 50%”, ceea ce reprezintă un nivel istoric scăzut pentru această perioadă a anului.
Problema este că acest lucru ar putea contribui, la rândul său, la scumpirea energiei pe bază de gaze, dar și a căldurii.
Între 3 și 15%
Mai mult, România ar putea intra în iarnă cu niveluri mici de apă și în lacurile de acumulare, ca urmare a secetei.
„Într-o situație optimistă o să avem o scumpire de 3-5% a energiei electrice, cea pesimistă este de peste 15%. Dacă ne uităm la ofertele de energie ale Complexului Energetic Oltenia pe OPCOM, o să vedem oferte de 700-800 de lei pe MWh, ceea ce înseamnă la consumatorul final un preț de 1,6-1,7 lei pe kWh. Dar cota CE Oltenia este mică”, spune Chisăliță.
Totul depinde de cât de mult se vor prelungi problemele.
Avem nevoie de stocare, dar nu de exagerare
Acesta spune că România are nevoie de baterii și stocare, dar avertizează asupra exceselor.
„Eu sunt cel care a avertizat că trebuie să avem cel puțin 30% stocare, dar modul în care se promovează acum bateriile este un mega-lobby care mai târziu, peste câțiva ani, ne va provoca alte probleme. Există tipuri diferite de stocare, fiecare cu particularitățile sale, dar noi insistăm doar cu baterii. De exemplu, statul a cerut până acum invertoare on-grid - cu conectare continuă la rețeaua electrică, dar cele mai bune sunt cele off-grid, care permit funcționarea independentă, fără conectare la rețea”, explică acesta.
Chisăliță precizează că în 3-4 ani România se va confrunta atât cu noi probleme tehnice, cât și și cu faptul că bateriile vor funcționa în locul centralelor pe gaze, ceea ce mai departe va scumpi iarăși energia.
„Ne vom trezi că trebuie schimbate invertoarele prosumatorilor. O să ne trezim că centralele pe gaze vor funcționa mai puțin din cauza bateriilor, drept pentru care prețul va fi mai mare. Iar peste câțiva ani ne vom trezi că nici centralele pe gaze nu vor fi rentabile și iar rămânem cu probleme în caz de secetă” Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă
Cine nu a vrut baterii în România
Acesta acuză lobby-ul realizat de grupuri de interese care promovează anumite tehnologii și care susțin financiar și o serie de ONG-uri active în energie.
Mai exact, marile companii cu ferme eoliene și fotovoltaice au făcut lobby ca să nu aibă obligație de stocare, pe motiv că le dublează costurile.
„Starea de criză de azi nu este generată de regenerabile, dar o poartă de pornire o constituie regenerabilele, de la modificările legale prin care niște băieți deștepti au impus această formă de legislație. În 2014, marii producători de energie eoliană au făcut lobby să nu aibă obligație de stocare. În 2024, când se analiza legea prosumatorilor eu am fost la Camera Deputaților, am explicat că este necesar să existe stocare. Proiectul a inclus obligativitatea, apoi la plen prevederea a fost scoasă”, explică expertul.
Prețuri imense dacă am avea doar regenerabile și bateriile
Acesta face și o serie de calcule, demontând mitul că regenerabilele și bateriile sunt mai ieftine decât centralele pe cărbune.
„Putem să facem un sistem energetic doar cu fotovoltaic, eolian și baterii, dar prețul va fi de 400 de euro/MWh. De acolo cresc prețurile! Dacă am compara o centrală pe cărbune cu randament de 55%, dacă nu am plăti taxa pe carbon costul ar fi de 70-80 de euro/MWh, iar cu tot cu certificatul de CO2 este 140-160 de euro. Chiar și dacă am pune că o astfel de centrală ar funcționa mai puțin, costul tot ar fi 200 de euro”, afirmă acesta.
Un certificat de carbon se plătește de către producător la fiecare tonă de CO2 aruncată în atmosferă. Un producător de energie pe cărbune trebuie să cumpere un certificat la un MWh produs, iar unul ce produce pe gaze la doi MWh realizați. Aceste certificate au fost introduse ca obligativitate de Comisia Europeană. În urmă cu 20 de ani acestea erau 2-5 euro bucata, dar odată cu adoptarea Green Deal costul a crescut masiv, iar acum se tranzacționează la 80 de euro pe MWh.
El spune că modul în care sistemul energetic este gândit creează distorsiuni, din cauza subvențiilor masive pe care le primesc energiile regenerabile.
„Noi acum plătim și certificat de carbon (o penalizare pentru centralele pe cărbune și gaze - n.r.), susținem regenerabilele cu certificate verzi și le acordăm și ordin de merit, adică preluare cu prioritate a energiei în sistem. Știți cât au costat toate schemele de susținere până acum? 15 miliarde de euro, și nimeni nu se mai enervează!”, susține energeticianul.
Energia nucleară va fi viitorul
Acesta spune că viitorul va fi nuclear, nu bazat pe energii regenerabile ca solarul și eolianul.
În SUA, marile centre de date pentru inteligența artificială consumă masiv energie, iar acestea se bazează pe energie nucleară, nu regenerabilă, aceasta din urmă fiind intermitentă.
„Dar ne enervăm că ne costă SMR-urile 6 miliarde de euro. Dacă ne uităm la ce scriau cărțile în anii ’80-’90, energia regenerabilă a fost mereu gândită ca un intermediar până când nuclearul va deveni dominant. Și va fi, acesta va fi viitorul”, punctează el.
Un „general” pe tot sistemul energetic
El susține că România ar trebui să organizeze un Dispecerat de Securitate Energetică, care să adune toate autoritățile, instituțiile și companiile cu competențe în energie și să fie ca un „general” care să ordone ce să se facă și ce nu în energie, pentru a nu exista contradicții, așa cum au acum loc între Mediu și Energie.
Acest Dispecerat de Securitate Energetică ar trebui apoi să stabilească elementele optime, astfel încât securitatea alimentării să nu fie afectată, precum un procent de maxim 15% pentru energia regenerabilă.
Transelectrica a avertizat în mai multe rânduri în ultimii ani că o capacitate prea mare în regenerabile crește riscul alimentării, din cauza intermitenței acestora, dar și prețurile - prin costurile mari de echilibrare.
De asemenea, acest dispecerat ar trebui să stabilească o țintă de preț și să organizeze constituirea sistemului energetic în funcție de acesta.
În fine, Chisăliță cere eliminarea preluării regenerabilelor cu prioritate. „Ordinul de merit trebuie să dispară. Formele de energie nu au cum să concureze între ele. Nu sunt condiții egale”, a conchis el.
teufelmann 13.08.2026, 14:11
Și cât credeați că o să rămână 30 bani/kWh de gaz? Prețul pieței internaționale e cu mult mai mare, iar guvernul nu mai are bani de compensare. Să ziceți mersi dacă nu se face 75 de bani, ca în Franța.