Care e soluția ca România să nu rămână fără curent, pe termen lung. Expertul Radu Dudău explică de ce statul administrează prost 15 miliarde de euro date de UE

Asta deși, numai prin Fondul de Modernizare, pus la dispoziție de Uniunea Europeană, România are asigurată până în 2030 o finanțare de 15 miliarde de euro.

Potrivit premierului Ilie Bolojan, „investițiile se realizează cu mare greutate”. Tot prim-ministrul a detaliat „>într-o postare pe Facebook din luna mai că din Fondul de Modernizare, în luna mai, erau investiții aprobate, nerambursabile, în valoare de 12 miliarde de euro, 7,7 miliarde de euro alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi.

De ce nu s-au finalizat investițiile majore în Energie și în ce stadiu sunt ele acum

Profesorul Radu Dudău, care între 2015 și 2017 a fost consilier al ministrului Energiei și a coordonat realizarea strategiei naționale în domeniu, a estimat acum 11 ani că sistemul are nevoie de investiții de până la 14 miliarde de euro, dar nevoia a devenit, între timp, mai mare.

Majoritatea nu s-au finalizat: noi centrale electrice la Turceni, Iernut și Ișalnița, parcuri de baterii de stocare a energiei.

Pe 27 mai, premierul Ilie Bolojan a explicat într-o postare pe Facebook stadiul investițiilor strict necesare în Energie.

Exemplul opririi celor două reactoare de la centrala atomică de la Cernavodă este unul care arată de ce e nevoie ca investițiile să se facă din timp. Din cauza debitului foarte mic al Dunării, de sub 1.400 cm cubi pe oră, centrala nu mai are suficientă apă pentru răcirea unităților. Reactorul unu a fost oprit, din cauza secetei istorice, la finalul lunii iulie, iar joi, 13 august, va fi oprit și cel de-al doilea.

Asta după ce autoritățile au încercat creșterea nivelului Dunării Vechi (Brațul Ostrov) prin lucrări hidrotehnice de urgență: distrugerea unui bloc de piatră de sub apă și scufundarea controlată a patru barje.

Radu Dudău spune că, deși s-a încercat rezolvarea unei crize pe loc, aceasta nu este o soluție. „Deci, dacă ies din sistem și 700 de megawati de la unitatea 2, atunci deficitul de energie crește, decidenții, într-un scenariu meteorologic sever, s-ar putea să fie în situația de a lua decizii de tăieri”, spune expertul, referindu-se la decuplarea forțată a marilor companii consumatoare de curent electric.

Radu Dudău susține că investițiile în lucrări hidrotehnice de amploare pe Dunăre, pentru funcționarea eficientă a centralei atomice, inclusiv în perspectiva construirii a încă două reactoare, trebuiau să fie făcute.

„E clar că trebuie să faci și o amenajare hidrotehnică complexă pe Dunăre, dacă vrei să menții același sistem de răcire, pentru că, iată, doar unitățile 1 și 2 au probleme, dar ce o să fie când o să avem 4?”, întreabă retoric Radu Dudău la Interviurile Libertatea.

El susține că deficitul de energie al României, înainte de oprirea reactorului doi de la Cernavodă, este de 2.000 de megawați. Odată cu oprirea acestuia, România va avea lipsă încă 700 de megawați.

Întrebat de ce nu s-au realizat investițiile despre care experții scriu în strategii că ar fi trebuit făcute deja, Radu Dudău declară, la Interviurile Libertatea: „Statul e un prost administrator, este foarte fixat pe propriile companii care reprezintă în fond nu doar niște întreprinderi economice, ci niște conglomerate politico-economice și cu tot felul de alte interese. Statul își epuizează resursele în relația cu aceste entități ca să le țină în viață, nu ca să le facă viabile și ca să facă un sistem energetic în ansamblu, funcțional și eficient și modern”.

Din cauza crizei energetice, România va reporni un grup energetic pe cărbune la termocentrala de la Rovinari și va pompa mai multă apă din baraje pentru a compensa închiderea celui de-al doilea reactor nuclear de la Cernavodă, arată informațiile obținute de Libertatea.

De ce bulgarii au ajuns „bateria” Europei de sud est, inclusiv a României

Președintele think tank – ului Energy Policy Group, Radu Dudău, spune că datorită investițiilor masive în baterii de stocare a energiei, atent planificate, Bulgaria a ajuns să exporte în orele de vârf, adică seara, energie în tot sud-estul Europei.

„Ei au făcut totuși un lucru important pe care noi nu l-am făcut. Au avut și ei acești bani la dispoziție, din fondul de modernizare, ca și noi. Ei au decis că nu dau subvenții pentru parcuri fotovoltaice, ci pentru baterii. Pentru că parcurile fotovoltaice, panourile, au devenit deja foarte ieftine pe piață” explică profesorul Dudău.

România exportă energie, dimineața, în Bulgaria, din propria producție, iar seara o importă, chiar și 10 ori mai scump, mai spune Radu Dudău.

„Trebuie înțeles că noi vindem în Bulgaria mai mult decât invers. Pentru că noi producem multă energie foarte aproape de granița bulgară, adică noi producem nuclear, producem în Dobrogea, producem multe regenerabile acolo și ne vine ușor să împingem energie către Bulgaria. Pe marile centrale de producție, bulgarii produc mai degrabă în sud, iar până se exporte către noi, se confruntă cu congestii interne pe axa sud-nord. De asta întotdeauna o să vedem un dezechilibru”, spune Radu Dudău.

El adaugă că una dintre explicațiile pentru care România abia acum investește masiv în baterii de stocare a energiei este că „noi am avut un mediu de reglementare destul de nefavorabil, până în 2024”.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare baterie, un proprietar trebuia să plătească de două ori anumite tarife către stat, atât la injecția cât și la extracția de energie.

În prezent, atât persoanele fizice, cât și juridice investesc masiv atât în panouri/parcuri fotovoltaice, cât și în baterii de stocare.

Radu Dudău spune că numărul prosumatorilor a ajuns la 350 de mii în România.

Pe de altă parte, Ministerul Energiei a publicat recent un proiect de hotărâre de Guvern în care arată că urmează să se aprobe lista a șase perimetre eoliene offshore care pot fi concesionate.  Potrivit inițiatorilor, adoptarea actului normativ permite inițierea procedurilor competitive de atribuire a concesiunilor pentru dezvoltarea de centrale electrice eoliene offshore și creează cadrul necesar pentru valorificarea potențialului eolian al Mării Negre.  Într-un scenariu moderat, s-ar putea produce cel puțin 3 gigawați până în 2035.

La Interviurile Libertatea de luni, 10 august, consilierul pe politici economice al președintelui Nicușor Dan, Radu Burnete, a explicat că astfel „România va avea și perimete pentru offshore wind, de producere de energie eoliană în largul mării” iar „acolo companii americane sunt interesate de aceste proiecte”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro