Decizia la care poate Rusia nu se aștepta: Germania oprește gazoductul Nord Stream 2. Ce înseamnă asta

În declarațiile susținute în fața presei de la Berlin, cancelarul german a subliniat că guvernul său ia măsura ca răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina. Conducta, care ar trebui să aducă gaz din Rusia în Germania, ocolind Ucraina, a fost de la bun început în mijlocul discuțiilor privind sancțiunilor pregătite pentru Moscova.

„Sună tehnic, dar este pasul administrativ necesar, astfel încât să nu existe o autorizare a conductei și fără această certificare, Nord Stream 2 nu poate deveni operațional”, a anunțat, marți, cancelarul german.

Construcția gazoductului a fost finalizată, dar proiectul avea încă nevoie de autorizație de reglementare din partea autorităților germane înainte ca gazul să poată fi livrat.

Conducta a fost o sursă de dispută cu SUA, care și-au exprimat îngrijorarea că va crește dependența europeană de Rusia pentru nevoile sale energetice. Ea poate transporta suficient gaz natural din Rusia pentru a alimenta 26 de milioane de gospodării din Europa.

Ce este Nord Stream 2

Nord Stream 2 este o conductă de 1.200 km sub Marea Baltică, care va transporta gaz de pe coasta Rusiei, lângă Sankt Petersburg, până la Lubmin, în Germania.

Proiectul a costat 10 miliarde de euro și a fost finalizat în septembrie anul trecut. Gigantul energetic de stat rus Gazprom a suportat jumătate din costuri, iar firmele energetice occidentale precum Shell și ENGIE din Franța plătesc restul, potrivit BBC.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Nord Stream 2 rulează paralel cu o conductă de gaz existentă, Nord Stream, care funcționează din 2011. Împreună, aceste două conducte ar putea livra 110 miliarde de metri cubi de gaz în Europa în fiecare an, ceea ce ar reprezenta peste un sfert din toate gazele pe care țările Uniunii Europene le folosesc anual.

Cine susține și cine se opune gazoductului

Rusia dorește să sporească livrările de gaz către Europa din vastele sale zăcăminte din vestul țării. De asemenea, Moscova vrea o conductă submarină către Europa, în loc să se bazeze pe conductele sale terestre care trec prin Polonia și Ucraina. Aceste rețele de conducte sunt îmbătrânite și ineficiente. Pe lângă aceasta, Polonia și Ucraina percep taxe mari de tranzit.

Fostul cancelar german, Angela Merkel, a făcut multe eforturi pentru a reuși să meargă mai departe cu proiectul Nord Stream 2. Germania importă deja 35% din gazul de care are nevoie din Rusia și a considerat că Nord Stream 2 ar fi o modalitate de a obține mult mai mult gaz rusesc livrat direct în Germania.

Fostul cancelar german Gerhard Schröder s-a alăturat proiectului Nord Stream 2 în 2016 ca membru al consiliului său de administrație, sprijinind proiectul și în timpul mandatului său.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

SUA și Marea Britanie, împreună cu doi din vecinii Rusiei, Polonia și Ucraina, se opun cu fermitate Nord Stream 2. Aceste state se tem că, dacă ar începe să opereze, Rusia ar avea un control și mai mare asupra livrărilor de gaz către Europa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit Nord Stream 2 drept „o armă politică periculoasă”. În 2006, Rusia a oprit aprovizionarea cu gaze care treceau prin Ucraina din cauza unei neînțelegeri financiare între cele două țări. Decizia a provocat o lipsă acută de energie în timpul iernii în Europa Centrală și de Est. Există temeri că Rusia ar putea opri livrările de gaze în viitor din motive politice.

SUA au mai încercat să blocheze Nord Stream 2, prin impunerea de sancțiuni companiilor implicate în proiect. Cu toate acestea, a vizat doar firmele rusești și nu pe cele germane, de teamă să nu afecteze relațiile diplomatice cu Berlinul.

Președintele american Joe Biden a promis la începutul lunii februarie că va închide Nord Stream 2 dacă Moscova invadează Ucraina. La momentul respectiv, Olaf Sholz a evitat o poziție la fel de dură.

De ce nu a fost deja autorizat?

Autoritatea de reglementare din Germania a refuzat să-i acorde o licență de operare, deoarece compania rusă Gazprom deține atât o participație de 50% în conducta Nord Stream 2, cât și tot gazul care ar trece prin aceasta.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Germania spune că asta îi oferă Rusiei prea mult control asupra aprovizionărilor și dorește ca proprietatea asupra conductei să fie transferată unei alte companii.

Decizia lui Scholz reprezintă o lovitură pentru Rusia, dar este una sensibilă și pentru Germania și Europa, care sunt parțial dependente de gazul livrat de Moscova. Unii comentatori au subliniat că Rusia nu se aștepta la acest pas.

Potrivit primelor informații, Scholz a declarat chiar că a cerut o nouă evaluare privind modul în care Germania își securizează resursele energetice.

De ce este important proiectul

Guvernul de coaliţie german – care îi reuneşte pe social-democraţi, mai degrabă favorabili unei abordări conciliante cu Moscova, pe Verzi şi pe liberali, susţinători ai unei linii mai dure – a avut până în prezent o poziţie oscilantă cu privire la gazoduct.

Anterior, cancelarul Olaf Scholz a evocat astfel atât un „proiect privat”, care nu trebuie amestecat cu probleme politice, cât şi un acord de principiu încheiat anul trecut între Berlin şi Washington, ce prevedea stoparea proiectului în caz de agresiune militară rusă împotriva Ucrainei.

Multe companii europene de prim rang au investit masiv în gazoductul Nord Stream 2, care este condus de fostul cancelar german Gerhard Schröder. În prezent, guvernul german consideră că „gazele naturale vor continua să aducă o contribuție importantă la furnizarea de energie în Germania în următoarele decenii” și văd în acestea o alternativă „mai ecologică în comparație cu alți combustibili fosili”.

Cu toate acestea, proiectul gazoductului Nord Stream 2 este unul extrem de contestat. Ecologiștii se întreabă cum se va potrivi acesta cu eforturile Germaniei de a reduce emisiile și de a aborda schimbările climatice provocate de om, în timp ce politicienii din țară și din străinătate se tem că ar putea crește dependența Europei de energia rusă, în contextul în care aproximativ jumătate din cantitățile de gaze importate de UE provin, în prezent, din Rusia.

Încă de la debutul tensiunilor, oprirea gazoductului Nord Stream 2 a fost văzută, de Occident, ca o principală armă de descurajare a intențiilor președintelui rus Vladimir Putin, dar Germania a avut o poziție ambiguă, dând semnale că nu este foarte dispusă să renunțe la uriașa conductă.

Recunoașterea independenței regiunilor separatiste Donețk și Luhansk și comasarea trupelor la graniția Ucrainei au produs un rezultat pe care americanii și alte state europene nu au reușit în ani de eforturi și amenințări cu repercursiuni economice.

Decizia premierului Olaf Scholz transmite un mesaj clar președintelui Putin că vor exista sancțiuni economice puternice pentru acțiunile sale. Este primul semnal dat de Germania că ar putea renunța la proiect, după ce în cazul otrăvirii dizidentului Aleksei Navalnîii, fostul cancelar Merkel a subliniat că planurile sale pentru proiect sunt „neschimbate” întrucât nu va lega gazoductul de problemele politice.

Chiar dacă a sprijinit vocal sancțiunile împotriva Rusiei după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și după agresiunea din estul Ucrainei, Berlinul a continuat relațiile economice. Autoritățile guvernamentale germane, dar și mare parte din mediul de afaceri german sunt partizanii unei apropieri economice și politice de Rusia, care e cel mai mare furnizor de energie, dar și o piață însemnată de desfacere pentru produsele industriei germane.

Urmărește-ne pe Google News