Desertul din Dabuleni se inchiriaza cu 600 de lei hectarul

Dabuleni, din sudul judetului Dolj, este singura localitate din Europa care are un muzeu al nisipului, pe o suprafata de 12 hectare. Comuna Dabuleni e inconjurata de 3.500 de hectare de nisipuri, ca in Sahara. Localnicii spun ca atunci cand bate vantul se ridica nisip de nu se mai vede nimic. In mod miraculos, in ultimii ani a inflorit aici comertul cu nisip. Oltenii ‘beduini’ inchiriaza anual de la primarie terenurile aride la pretul de 600 de lei hectarul, pentru a planta pepeni.

De la Craiova la Corabia, trecand prin Bechet, pe un drum mai putin cautat de soferi, localitatile seamana intre ele. Sate oltenesti extrem de lungi, pline de carute si tractoare intr-un du-te-vino ametitor. O singura localitate iese in evidenta, pentru ca, ciudatenie, are doua sedii de banca in centru. Se pare ca in comuna Dabuleni se ruleaza foarte multi bani, iar sumele obtinute aici provin din nisip.

Din cele 80.000 de hectare de desert din sudul Olteniei, 3.500 sunt ale comunei Dabuleni, localitate din sudul judetului Dolj, situata la cativa kilometri de Dunare. Aceasta este cea mai arida zona din Romania. Nisip alb, fin, ca la mare, cat vezi cu ochii. ‘In trecut, zona era plina de dune de nisip pe care nu crestea decat putina iarba primavara, care se usca in zilele fierbinti de vara. In rest, erau paduri de salcami si vii plantate dupa o metoda unicat mondial, adica in santuri – practicata si azi. Asta inseamna gropi de cativa metri adancime, sapate pana la stratul de lut, in care se planteaza vita. Se acopera pana la nivelul solului, iar in cativa ani da rod. Nu are nevoie de irigatii’, explica agronomul Octavian Dirvis.

La inceputul anilor ’70, padurile de salcam au fost taiate, dunele au fost nivelate si a fost construita o retea de irigatii pe o suprafata de 80.000 de hectare in toata zona desertica a Olteniei, inclusiv in Dabuleni.

‘A fost pastrata doar o suprafata de 12 hectare, pe care nu s-a intervenit, a fost lasata „martor” a ceea ce a fost aici din stravechime si a primit titulatura de muzeu. Nu stiu sa mai existe un muzeu al nisipului in lume’, spune inginerul agronom.

Cultivarea pepenilor, cea mai profitabila afacere din zona

Concomitent cu nivelarea nisipurilor, la Dabuleni a luat fiinta un institut de cercetari agricole pentru zonele aride si s-a trecut la plantarea de pomi fructiferi, in special a celebrilor piersici de Dabuleni, a vitei de vie, pepenilor, lucernei, sorgului zaharat si a cartofilor extratimpurii. Cu ajutorul retelei de canale de irigatii desertul a fost prefacut in oaza. Iar culturile din acest desert dau produse cu o aroma iesita din comun, in special pepenii de Dabuleni, care sunt celebri in toata tara. ‘Nu exista o explicatie stiintifica, probabil ca e un nisip gustos’, explica agronomul.

Beneficiu de 20.000 de lei la hectarul de nisip

Dupa 1990, asa cum s-a intamplat in toata tara, institutul de cercetari a fost decimat, iar livezile si viile au fost distruse. S-a instaurat din nou desertul, mai aspru decat in perioada de dinaintea cooperativizarii, iar seceta a inceput sa faca ravagii. Cu trei ani in urma, primaria a luat hotararea sa inceapa sa inchirieze o parte a terenurilor aride celor care vor sa duca mai departe traditia culturilor pe nisip. Imediat au aparut clienti din localitate, iar afacerea s-a dezvoltat repede. Un hectar de nisip costa aici 600 de lei pe an. Cea mai raspandita cultura este cea de pepeni. Cheia afacerii consta in faptul ca sistemul de irigatii este functional. Comuna Dabuleni, cu 13.000 de locuitori, are la aceasta ora doua posturi  de televiziune locala concurente.

Cristian Rosca are 26 de ani si de trei ani inchiriaza cate un hectar de nisip pentru cultura de pepeni. ‘Depinde de an si de noroc, uneori ies 20.000 de lei beneficiu la hectar, alteori  13.000 de lei… In orice caz, din astia cam 6.000 trebuie reinvestiti anul urmator, daca vrei sa te tii de agricultura in Dabuleni’

Comuna are doua  sedii de banca

Faptul ca afacerea cu pepeni de Dabuleni este infloritoare e evident, din moment ce in comuna au aparut doua sedii de institutii bancare. ‘In sezon, se depun si 200.000 de lei pe zi, doar la o banca’, ne spune primarul Nicolae Dragoi. Asta intr-o zona unde, asa cum spune un localnic, ‘atunci cand incepe sa bata vantul, se ridica praful de nu se mai vede nimic.’

„Nu am pomenit asa seceta”

Oricat ar fi de versati cu supravietuirea in zone aride, locuitorii Dabuleniului se tem de aceasta vara. Aici nu au mai fost precipitatii din septembrie 2006. ‘Grau’ e termenat. Si porumbu’ e termenat. Degeaba o sa mai ploua de acum inainte, nu se mai fac cerealele. Nu stiu ce o sa mancam anu’ asta. Am 59 de ani, da’ nu am mai pomenit asa seceta. O sa taiem vitele, ca nu mai avem ce sa le dam de mancare. Doar cu pepenii sa mai fie vreo treaba’, spune Emilia Jianu, o localnica  suparata din cauza secetei.

Temperatura medie creste cu 4 grade in Campia Romana

Datele meteorologice previzibile pentru Romania, in urma studiilor efectuate in cadrul unui proiect european, arata ca aici se va instala, in cursul acestui secol, o clima apropiata de cea subtropicala. In Campia Romana, fostul ‘granar’ al Europei, se estimeaza pentru urmatoarele decenii o crestere anuala medie a temperaturii cu 3,9 pana la 4,4 grade Celsius.

220.000 ha desertificate

Anul acesta, de pilda, temperaturile vor fi mai mari cu 1-2 grade fata de anii precedenti, lucru care a dus deja la compromiterea culturilor de grau pe suprafete foarte mari. In tara noastra exista deja 220.000 de hectare acoperite cu dune de nisip. Din acestea, 80.000 de hectare de desert romanesc se afla in sudul Olteniei, iar 3.500 in zona Dabuleni.

Urmărește-ne pe Google News