Deutsche Welle: Lucrurile se complică în Republica Moldova, unde Guvernul încearcă să evite o revoltă populară

Presiuni din mai multe direcții

Într-o analiză intitulată „Guvernul de la Chișinău încearcă să evite o revoltă populară”, jurnalistul Vitalie Călugăreanu semnalează că protestele profesorilor, care cer majorarea salariilor, au loc în condițiile în care urmează o creștere substanțială a tarifelor la gaz și energie electrică, în timp ce carburanții se scumpesc zilnic.

Banca Națională a Moldovei estimează o inflație de 9,2% spre sfârșitul lui 2026, în timp ce Ministerul Economiei a redus prognoza de creștere economică de la 2,2% la 1,8%.

Pe lângă problemele economice, o criză hidrologică fără precedent afectează o bună parte a Republicii Moldova.

Astfel, presiunea ar urma să vină din mai multe direcții: energie, carburanți, produse alimentare și tarife reglementate.

Deocamdată, noul Guvern, învestit pe 22 iulie, se ocupă doar cu „stingerea incendiilor”, în locul atragerii investițiilor: scandaluri precum cel legat de vizita unor talibani în Moldova, crize energetice și de securitate, avarii de sistem.

Pe acest fundal, Republica Moldova pierde teren în clasamentul riscului și rezilienței investiționale, înregistrând una din cele mai vizibile căderi în acest sens, de pe locul 82 pe locul 101, conform Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), observă jurnalistul Vitalie Călugăreanu.

Profesorii cer salarii mai mari de la 1 septembrie

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că Guvernul actual nu va reuși să majoreze salariile profesorilor de la 1 septembrie, așa cum a promis Guvernul anterior, din cauza complicațiilor economice generate de situația regională. Prin urmare, profesorii au ieșit în stradă pentru a cere onorarea promisiunii.

Noul premier Vasile Tofan s-a prezentat miercuri în fața protestatarilor și le-a transmis că le înțelege dezamăgirea, dar „lucrurile stau prost la capitolul bugetar”. „Mi-am promis când am venit în rolul de prim-ministru că nu o să fiu populist și o să comunic oamenilor lucrurile așa cum sunt. Lucrurile stau prost la capitolul bugetar, vreau să spun direct, iar când dăm un leu într-o direcție trebuie să înțelegem de unde îl luăm. (…) Îmi pare rău că începem această guvernare cu un protest al profesorilor. Voi meritați mai mult. Eu vreau să investim în educație, dar pentru ca să investim în educație trebuie să pornim economia”, a declarat Vasile Tofan.

După întâlnirea cu profesorii, premierul Tofan a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat scuze că Guvernul său nu poate crește salariile de la 1 septembrie și a promis să facă acest lucru de la 1 ianuarie 2027, atunci când va intra în vigoare noua lege a salarizării.

Ca măsură compensatorie, Guvernul le va oferi, în luna octombrie, tuturor bugetarilor cu un salariu brut mai mic de 20.000 de lei moldovenești (1.000 de euro), o plată unică oscilând între 2.000 de lei (100 de euro) și 4.000 de lei moldovenești (200 de euro) în funcție de domeniu, subliniază Deutsche Welle.

După majorarea promisă de la 1 ianuarie 2027, salariul profesorilor din Republica Moldova ar urma să crească cu 10 – 15%, la echivalentul a aproximativ 600 de euro.

Fermierii se revoltă în urma unor informații false promovate de opoziția prorusă

Pe de altă parte, fermierii sunt din nou nemulțumiți și amenință cu proteste după decizia Guvernului de a permite tranzitul cerealelor ucrainene pe calea ferată.

Fermierii se tem că cerealele ucrainene vor inunda piața locală, iar ei vor fi nevoiți să-și vândă producția la prețuri mici. Aceste temeri au fost inflamate de opoziția prorusă, care a distribuit informații false sau trunchiate, în timp ce Guvernul a intârziat cu explicațiile.

În practică, tranzitul cerealelor ucrainene nu înseamnă import și nu pune producția moldovenească în concurență directă cu produsele ucrainene. Cerealele ucrainene doar vor tranzita Republica Moldova, sub supraveghere vamală, fără a fi descărcate și vândute pe teritoriul țării. Ele sunt transportate pe cale ferată prin Republica Moldova până în portul Constanța, de unde sunt exportate mai departe pe cale maritimă. Toate aceste transporturi sunt monitorizate electronic prin sistemul european NCTS, explică Vitalie Călugăreanu.

Maia Sandu a spus foarte clar că Ucraina nu-și va vinde produsele în Republica Moldova, dar a apărat necesitatea de a ajuta Ucraina la tranzitul mărfurilor sale. „Dacă Ucraina nu-și va putea vinde marfa și nu va avea bani să se apere, atunci noi o să avem probleme mai mari decât avem astăzi”, a avertizat ea.

La rândul lui, Vasile Tofan, care urmează să se întâlnească vineri cu fermierii, afirmă că temerile acestora privind tranzitul cerealelor ucrainene prin Republica Moldova sunt neîntemeiate și că „există foarte multă dezinformare pe acest subiect”. El a dat asigurări că transportul mărfurilor ucrainene pe calea ferată va aduce doar beneficii economice Republicii Moldova și nu-i va afecta în niciun fel pe producătorii autohtoni.

De altfel, Guvernul Republicii Moldova preconizează să atragă pe calea ferată aproximativ 600.000 de tone de mărfuri ucrainene până la sfârșitul anului 2026. Pentru Calea Ferată din Moldova, aceasta ar fi ca „o gură de aer” în condițiile în care întreprinderea se confruntă cu probleme financiare majore, inclusiv cu restanțe salariale, conchide Deutsche Welle.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE