“Cu aproximativ 70 de milioane de ani în urmă, cea mai mare parte a Europei era acoperită de Oceanul Thetis. În acea perioadă, zona cuprinsă între Hunedoara, Alba şi Bihor era o insulă mare, plină cu vegetaţie şi locuită de fel de fel de vietăţi, printre care şi dinozauri. Fosilele lor au fost descoperite cu 100 de ani în urmă, în Haţeg, de baronul Franz Nopcsa.

4528-290166-bondoc.jpgOasele dezgropate de baron au ajuns la Viena sau la Londra. Specialiştii care le-au studiat au fost şocaţi de faptul că aveau în faţă oasele celor mai mici dinozauri din lume”, ne-a spus Dan Grigore, paleontolog la Muzeul de Geologie din Bucureşti. Cercetările au continuat şi au scos la iveală zece specii de dinozauri pitici. În mod straniu, pe insula cu pricina locuia, tot în acea perioadă, cea mai mare reptilă zburătoare din toate timpurile (Pterosaur), precum şi un dinozaur prădător neobişnuit, unicat în lume, descoperit în urmă cu 10 ani şi botezat, recent, “balaurul bondoc”. Acesta avea 2 metri lungime şi câte o gheară imensă la fiecare picior, cu care putea vâna animale mai mari decât el. După studii de zeci de ani, paleontologii au reuşit să reconstituie trei specii de dinozauri care au trăit pe teritoriul României.

Machete ale acestor creaturi sunt expuse la Muzeul de Geologie. Cel mai simpatic e micuţul ierbivor “Zalmoxes robustum”, care a fost botezat aşa după numele zeului dacilor.

4528-290168-pasare.jpgCea mai veche pasăre, tot la noi

Cea mai spectaculoasă descoperire de pe teritoriul străvechii insule a avut loc însă într-o peşteră din apropierea localităţii Cornet, în munţii Pădurea Craiului. E vorba despre un Arheopterix, cea mai veche pasăre găsită în Europa. “Pe lângă oasele de dinozaur şi de reptile zburătoare, specifice acelor vremuri, au fost găsite şi oase de păsări. Sunt oasele primelor păsări de pe continentul european. Au fost studiate la Universitatea din Bristol şi la Universitatea din Dublin. Un material despre această descoperire va apărea într-o revistă de paleontologie din Anglia, peste două săptămâni”, ne-a declarat muzeograful Erica Posmoşeanu, paleontologul Muzeului Ţării Crişurilor.

Au rămas pitici din cauza uraniului din Munţii Apuseni

Dinozaurii pitici conlocuiau în Haţeg cu cea mai mare reptilă zburătoare, Pterosaurul. Adică, faţă de taliile dinozaurilor din restul lumii, aici erau şi cei mai mici, şi cei mai mari. Pentru cei mai mici se poate spune că teritoriul restrâns şi alimentaţia precară le-a diminuat talia. Dar această ipoteză nu poate lămuri cţxistenţa în acelaşi spaţiu a reptilei zburătoare uriaşe. Singura explicaţie plauzibilă vehiculată în cercurile ştiinţifice este mutaţia genetică survenită la nivel de populaţie, care a determinat fenomenul de nanism şi de gigantism. Originea acestor mutaţii ar putea fi radiaţiile zăcămintelor de uraniu din zonă, “zgândărite”, probabil, de un meteorit de mari dimensiuni, care a căzut în aceste locuri.

4528-290167-apuseni.jpg

Tot aici au apărut şi strămoşii noştri

În zona unde au trăit, cu 2.000.000 de ani în urmă, dinozaurii pitici au fost descoperite primele urme de aşezare umană din România, la Ohaba Ponor, în Hunedoara: oase sculptate şi o vatră de foc, vechi de 100.000 de ani. Nu departe, la Tărtăria, în Alba, au fost descoperite celebrele tăbliţe de lut cu prima scriere din lume. Tot aici se află cetăţile fostei capitale politice a dacilor, Sarmizegetusa Regia.

4528-290169-raport.jpg

Viaţa era să dispară de trei ori de pe Terra

Viaţa a apărut pe Terra cu 4 miliarde de ani în urmă. Evoluţia ei a fost zguduită în perioada dezvoltării pluricelularelor, acum 570 de milioane de ani, când a avut loc, nu se ştie de ce, o dispariţie în masă a speciilor. Ca şi când cineva ar fi dorit să distrugă tot ce era viu pe planetă. Unele specii au rezistat însă şi au apărut vertebratele, insectele şi primele reptile. Însă acum 285 de milioane de ani a avut loc, în mod straniu, a doua dispariţie în masă. Totuşi, cu 230 de milioane de ani în urmă au apărut dinozaurii. Dominaţia uriaşelor animale a durat 160 de milioane de ani, după care au dispărut din motive pe care oamenii de ştiinţă încă le-au elucidat în mod satisfăcător…

fotografii: Robert Hanciarec

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.