MENIU CAUTĂ

Disidentul Iulius Filip ar urma să devină cetățean de onoare al Bucureștiului. Proiectul CGMB

Distribuie

Titlul de cetățean de onoare al Municipiului București urmează să-i fie conferit lui disidentului Iulius Filip. Asta reiese dintr-un proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței din 23 aprilie a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Distincţia urmează să fie acordată în semn de recunoaştere „a activităţii sale şi a contribuţiei la dizidenţa anticomunistă şi lupta pentru libertate în România”.

Din raportul de specialitate reiese că primul act public de disidenţă manifestată de maistrul militar Iulius Filip a avut loc atunci când s-a declarat de partea minerilor care participau la greva din Valea Jiului din 1977.

În expunerea de motive, semnată de cei patru consilieri municipali ALDE, se aminteşte că în 1981 Iulius Filip a trimis pe adresa Comitetului Central al PCR un pamflet adresat lui Nicolae Ceauşescu, intitulat „Vis şi speranţă”. Acesta se încheie cu versurile „Laude, minciuni şi vorbe, cu ele mereu ne-aţi dus/Dar acum sosit-a clipa pentru-al lor sfârşit şi apus”. A fost arestat în 3-5 martie 1981 şi anchetat, iar în 15 martie 1981 a fost trecut în rezervă „pentru fapte incompatibile cu statutul de cadru militar”, conform Agerpres.

Iulius Filip a refuzat să devină informator al Securității

Securitatea i-a oferit atunci lui Filip un post de maistru la o instituţie civilă, cu condiţia să devină informator. Pentru că a refuzat, nu i s-a oferit niciun loc de muncă. În acest condiții, Iulius Filip a fost nevoit să facă munci necalificate pentru a-şi întreţine familia.

În 1981, Filip a trimis în Polonia o scrisoare de sprijin către Congresul Sindicatului Solidaritatea cu mesajul „Dorim succes deplin primului congres al unui sindicat liber din ţările socialiste”.

Conducerea sindicatului Solidaritatea a primit scrisoarea semnată de „muncitorul român Iulius Filip, Atelierele CFR 16 Februarie Cluj”. Aceasta a fost citită în plenul congresului și difuzată ulterior de marile agenții de presă.

În consecință, Securitatea a deschis o anchetă pe numele lui Iulius Filip care a fost acuzat de „pactizare cu forţele contrarevoluţionare din Polonia”.

Scrisoarea lui Iulius Filip a fost difuzată de postul Radio Europa Liberă, iar astfel a devenit cunoscută de populația României. Ulterior, disidentul a fost deferit Tribunalului militar din Cluj şi apoi celui din Bucureşti, pentru că ar fi comis infracţiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste.

Iulius Filip a fost condamnat la pedeapsă privativă de libertate de cinci ani şi patru luni, pe care a executat-o în închisori din Cluj, Bucureşti, Jilava şi Aiud.

„În această perioadă, Iulius Filip a încercat de două ori să fie liberat condiţionat, deoarece întrunea toate condiţiile. Cu toate acestea, Iulius Filip nu a fost lăsat liber. Iar asta întrucât Comisia de liberare condiţionată a decis că Filip nu a dat dovezi temeinice de îndreptare şi că a continuat acţiunile subversive împotriva orânduirii socialiste, a regimului comunist şi a Republicii Socialiste România”, arată iniţiatorii proiectului.

Iulius Filip a fost torturat de Securitate pentru că a cerut înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu de la putere

După ce a fost eliberat din închisoare în 1987, Filip a refuzat să semneze o declarația prin care trebuia să se angajeze să nu mai întreprindă acțiuni împotriva orânduirii socialiste. Din acest motiv, el a fost mutat pe șantierul Zlatna din județul Alba, unde a muncit timp de un an și două luni.

Împreună cu alţi deţinuţi politici, Filip a formulat o scrisoare prin care cerea înlăturarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu și democratizarea României. În mai 1988, scrisoarea a fost trimisă participanţilor la Conferinţa privind Securitatea şi Cooperarea în Europa organizată la Viena.

Drept urmare, Iulius Filip a fost anchetat și torturat timp de cinci zile de către Securitate.

„Lui Iulius Filip şi altor opozanţi ai regimului li s-a impus să părăsească ţara în zece zile. Iulis Filip a părăsit România şi a petrecut opt ani exilat în SUA, lângă Seattle, statul Washington. În 1997 s-a întors în România pentru a-şi îngriji mama bolnavă”, se mai arată în document.

Preşedintele polonez Bronislaw Komorowski i-a acordat lui Iulius Filip Crucea de Comandor a Ordinului de Merit al Republicii Polone, pentru „contribuţia şi devotamentul său în sprijinirea schimbărilor democratice din Polonia”.

Site-ul luju.ro a scris că procurorul general al României a refuzat de două ori, în 1986, eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip. În urma informațiilor publicate de site-ul luju.ro, Inspecția Judiciară s-a autosesizat și a decis să facă verificări. De asemenea, CNSAS a anunțat că îl va verifica din nou pe Augustin Lazăr după ce procurorul general a fost acuzat că a refuzat eliberarea unui disident anticomunist.

De cealaltă parte, Augustin Lazăr a respins acuzațiile că a refuzat eliberarea disidentului și a spus că acuzațiile care i se aduc sunt o încercare de „decredibilizare a mea în calitate de procuror general cât și destabilizarea Ministerului Public”.


Citește și:

OPINIE | Tolo: „Prin înlocuirea lui Tudorel Toader cu Eugen Nicolicea, PSD trece de la scrimă la un duel cu aruncătorul de flăcări”


 

Comentarii