DNA subliniază concluziile raportului MCV precum independența și lipsa de presiuni asupra structurii anticorupție precum și că unica recomandare făcută de Comisie referitor la combaterea corupției se adresează tot clasei politice, respectiv responsabilizarea Parlamentului în legătură cu deciziile luate în cazul cererilor de măsuri preventive, percheziții sau arestări.
„La acest obiectiv, raportul subliniază importanța menținerii independenței DNA, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-și continua activitatea și insistă asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior, și anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităților parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acțiunii procurorilor. (…) Concret, prezentul raport subliniază că o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul acestui obiectiv se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate”, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, în rapoartele anterioare a fost menționat drept un semn de sustenabilitate faptul că DNA a continuat să înregistreze rezultate, în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică. Din acest motiv, Comisia Europeană a făcut o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință referitor la combaterea corupției.
Parlamentul să fie responsabil
„Recomandarea se referă la responsabilizarea Parlamentului în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală, de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziții sau arestări, și la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceștia ocupă sau au ocupat funcția de ministru (…). Concret, raportul recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”, se precizează în comunicat.
DNA reamintește că, în acest an, a înaintat către Parlament trei cereri de încuviințare a urmăririi penale, pentru presupuse fapte de corupție, în cazul unor miniștri și foști miniștri care sunt și parlamentari, însă toate au fost respinse.
Diminuarea luptei anticorupție reprezintă un regres
„În raportul anterior, publicat în luna ianuarie 2017, Comisia a arătat clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare a corupției ca infracțiune sau provocările majore la adresa independenței și eficienței activității de urmărire penală ori trimitere în judecată a infracțiunilor de corupție ar constitui un regres”, se mai menționează în comunicat.
DNA subliniază, totodată, că raportul MCV constată, în prezentarea generală, că progresul și rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi OUG 13 sau propunerile de modificare a legilor Justiției inițiate în luna august, precum și faptul că fenomenul criticării sistemului judiciar și a deciziilor instanțelor rămâne o problemă importantă în dezbaterea publică.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro