Federația „Solidaritatea Sanitară”: Doar jumătate din personalul medical a fost instruit să trateze de COVID
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un studiu realizat de Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari federații sindicale din domeniul medical românesc, arată că doar jumătate din personalul medical din România a fost instruit pentru această luptă cu noul tip de virus. Doar 66% spun că știu să folosească echipamentele de protecție. Studiul a fost realizat la nivelul întregii țări, pe toate categoriile de personal sanitar și auxiliar care lucrează direct cu pacienții.
Cuprins:
Lipsa echipamentelor de protecție și lipsa transparenței privind stocurile de echipamente din spitale nu sunt principalele probleme ale sistemului medical românesc; acestora li se adaugă și lipsa instructajului personalului medical care intră în contact cu suspecți sau pacienți infectați, se arată în studiul efectuat de Solidaritatea Sanitară.
Aproape 35% dintre cei chestionați au indicat că rar sunt informați despre un nou pacient infectat cu COVID-19 în unitatea medicală, ceea ce este foarte grav, deoarece lipsa informațiilor înseamnă incapacitatea de a răspunde în mod adecvat la contaminarea cu noul tip de coronavirus.
În studiul federației sindicale se mai arată că 19% dintre angajații din sistemul sanitar din România spun că ar trata pacienți infectați cu coronavirus, asumându-și riscurile, chiar dacă nu ar avea echipamentele individuale de protecție necesare.
Nu ar face acest lucru, adică nu ar risca să lucreze fără echipamente, 61%, potrivit studiului citat de HotNews.ro.
Prevenția infectării personalului medical și a pacienților
În peste 20% a cazurilor s-a constatat că nu o strategie de acțiune specifică infecției COVID-19, implementată de compartimentul de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, fie salariații nu au cunoștință de existența unei asemenea strategii - aproximativ 46%.
Mai mult decât atât, doar 57% dintre cei chestionați au indicat că nu au luat contact cu pacienți sau persoane diagnosticate ulterior cu SARS-CoV-2, iar 28% au spus că nu știu.
Procentul mare al celor care nu pot indica exact dacă au fost sau nu în contact cu un pacient infectat ar putea fi explicat de absența transparenței informațiilor, se mai arată în studiul federației sindicale.
Principalele deficiențe (care arată totodată direcțiile în care este necesară intervenția urgentă) indicate de respondenți:
- Absența camerelor de decontaminare - aproximativ 60%;
- Echipamentul individual de protecție insuficient – aproximativ 60%;
- Lipsa echipamentului individual de protecție în conformitate cu nevoile salariaților și la calitatea necesară: aproximativ 51%;
- Absența verificării salariaților cu privire la existența simptomelor de infecție la intrarea la muncă: 51%;
- Absența sistemului de monitorizare a infecțiilor nosocomiale pentru personal: aproximativ 46,5%.
Unul dintre marile pericole de contaminare a personalului medical
Aproape 33% dintre respondenți au indicat că un pacient infectat cu noul COVID poate fi descoperit abia după un timp de la internare, astfel că în această perioadă boala s-a răspândit.
Potrivit studiului, acesta este unul dintre cele mai mari pericole de infectare la adresa salariaților.
Riscul de infecție a familiei, asociat spălării ținutelor de lucru la domiciliu, rămâne în continuare la un nivel ridicat, 58,7% dintre respondenți indicând faptul că-și spală în continuare ținutele de lucru acasă.
Chiar dacă există o creștere a măsurilor de prevenție în ultima perioadă, deocamdată, acestea rămân departe de un nivel ideal.
Insuficiența echipamentelor individuale de protecție continuă să fie o problemă pentru mai mult de jumătate dintre subiecți (doar cca. 13% dintre respondenți au indicat că au materiale suficiente).
Nivelul redus al transparenței în privința stocurilor disponibile în cadrul unităților accentuează problemele.
Instructajul privind protecția muncii pentru cazul tratării pacienților suspicionați/infectați cu SARS-CoV-2 înregistrează în continuare cote mult prea reduse (a fost indicat de 52% dintre respondenți pentru pacienții pozitivi COVID 19) pentru a putea vorbi de capacitatea salariaților de a se proteja.
Instruirea salariaților în privința utilizării echipamentului individual de protecție este situată la un nivel nesatisfăcător (a fost indicată de doar cca. 60% dintre respondenți), chiar dacă a înregistrat o creștere semnificativă (cca. 25 puncte procentuale) față de perioada anterioară.
Peste 40% nu știu cum să folosească echipamentul de protecție
Regulile de utilizare rațională a echipamentului individual de protecție nu sunt încă cunoscute de toți salariații (doar cca. 66% dintre respondenți au indicat cunoașterea lor). Deși se constată o îmbunătățire semnificativă a situației, poate fi remarcat faptul că suntem încă departe de nivelul normal de pregătire. Absența formării în domeniu generează două efecte:
- teama personalului, care riscă să se simtă neprotejat de echipamentul individual de protecție;
- utilizarea excesivă/inadecvată a echipamentului individual de protecție (pe fondul temerilor generate de necunoaștere).
Actualizarea informațiilor tehnice privind COVID 19 a fost indicată de 57% dintre respondenți (în creștere cu cca. 18 puncte procentuale față de perioada anterioară).
Instructajul privind autoevaluarea și raportarea simptomelor asociate infecției cu SARS-CoV-2 rămâne în continuare la un nivel destul de redus, fiind indicat de circa 53% dintre salariați.
Tratăm fără programe de prevenție și control al infecțiilor
Absența unor programe de prevenție și control al infecțiilor pentru personalul sanitar rămâne în continuare una dintre explicațiile cauzelor pentru care tot mai mulți angajați din unitățile medicale se infectează cu noul tip de coronavirus.
Existența procedurilor de verificare a personalului privind infectarea SARS-CoV-2 la intrarea în unitate este indicată de numai 46% dintre respondenți. Față de perioada anterioară se poate remarca o creștere cu circa 17 puncte procentuale a celor care au răspuns pozitiv.
Comportamentul neo-feudal al decidenților, accentuat în perioada de criză, continuă să constituie o mare problemă. Doar cca. 29% dintre salariați au indicat existența unei consultări. Deși consultarea salariaților are capacitatea de a mobiliza spiritul de echipă, a identifica cele mai bune soluții și a informa salariații asupra situației, aceasta a rămas o resursă nefolosită și o obligație neachitată.
Incapacitatea de a utiliza mecanismele legale destinate protecției salariaților constituie în continuare una dintre marile probleme. Utilizarea CSSM a fost indicată de doar cca. 25% dintre salariați (în creștere cu doar cca. 5 puncte procentuale), iar utilizarea SPIAM de cca. 34% dintre respondenți (în creștere cu cca. 6 puncte procentuale). Dacă în cazul SPIAM pot exista și câteva explicații obiective, cea mai importantă mutare a epidemiologilor din spitale la DSP-uri pentru a acoperi deficitele structurale ale acestei instituții (care au avut și pe această cale consecințe negative asupra spitalelor), în cazul absenței utilizării CSSM nu există o explicație obiectivă.
Potrivit autorilor studiului, au răspuns la invitația de a completa chestionarul 4.740 de salariați, 1.270 răspunzând la întrebările cu caracter general. Dintre aceștia algoritmul de aplicare a chestionarului a selectat 720 de salariați aparținând categoriilor de personal sanitar și auxiliar sanitar care lucrează direct cu pacienții, care au răspuns la toate întrebările.
Autorii studiului au trimis întrebările către 45.000 de lucrători din sectorul sanitar din toate regiunile țării, țintiți prin intermediul adreselor de e-mail (din baza de date a CCDSS) și către toți salariații din Sănătate care utilizează rețeaua de socializare Facebook, prin aplicațiile specifice dezvoltate în cadrul acesteia.
