„Până când moartea ne va despărți”. Povestea unui cuplu care a apelat la eutanasiere după cinci decenii de mariaj

Cu trei zile înainte de a-și da voluntar ultima suflare, rulota lui Jan și Els se afla pe un port însorit din Friesland, nordul Olandei. Cei doi formau un cuplu căruia îi place să fie „liber”. Așa că și-au trăit cea mai mare parte a căsniciei într-un „motorhome” sau pe o barcă, scrie sursa citată.

Am încercat uneori să trăim într-un morman de pietre, adică într-o casă, dar nu a funcționat.

Jan:

El a jucat hochei, ea a fost profesoară

Jan și Els s-au întâlnit la grădiniță. Relația lor a fost un „parteneriat pe viață”. Când era tânăr, Jan a jucat hochei pentru echipa națională de tineret a Olandei, iar apoi a devenit antrenor. Els a fost profesoară de școală primară.

Dragostea lor comună pentru apă, bărci și navigație a fost cea care i-a definit în cele 5 decenii de conviețuire.

Când erau tineri, au început să locuiască pe o barcă. Ulterior, și-au cumpărat o ambarcațiune de marfă și au construit o afacere care transporta bunuri pe căile navigabile interioare din Olanda.

Jan s-a confrunta cu dureri serioase de spate din cauza muncii grele pe care o făcuse de mai bine de un deceniu și a carierei de hochei care a lăsat urme. Au renunțat la afacere și și-au cumpărat o rulotă spațioasă.

Recomandări

Răspunsul acid venit de la Casa Albă, după ce un francez a cerut înapoi Statuia Libertății: „Dacă nu eram noi, Franța vorbea germană”

Primele gânduri

Bărbatul a fost operat la spate în 2003, dar starea lui nu s-a îmbunătățit. Începuse deja să vorbească despre eutanasie din cauza limitările sale fizice. În această perioadă, cuplul s-a alăturat NVVE, organizația „dreptul de a muri” din Țările de Jos.

În 2018, Els s-a pensionat. Prezenta semne timpurii de demență, însă a refuzat inițial să meargă la un doctor. A acceptat ulterior diagnosticul.

„Dacă iei multe medicamente, trăiești ca un zombi”, spunea Jan. „Așa că, având în vedere durerea pe care o am și boala lui Els, care suferă de demență, cred că trebuie să oprim asta”, continua el.

Decizia

După ce Els a aflat că starea ei nu se va îmbunătăți, ea și Jan, împreună cu fiul lor, au început să discute serios despre duo-eutanasie.

În Țările de Jos, eutanasia și sinuciderea asistată sunt legale dacă cineva face o cerere voluntară, iar suferința sa – fizică sau psihologică – este evaluată de medici ca fiind „insuportabilă”, fără nicio perspectivă de îmbunătățire.

Fiecare persoană care solicită moartea asistată este evaluată de doi medici.

În 2023, 9.068 de persoane au murit prin eutanasie în Țările de Jos, aproximativ 5% din numărul total de decese. Au fost 33 de cazuri de duo-eutanasie, deci 66 de persoane.

Recomandări

Primul sondaj pentru alegerile prezidențiale. Suveraniștii ar câștiga turul I. Cine ar putea câștiga turul doi

Acestea sunt cazuri complexe, cu atât mai mult dacă unul dintre parteneri are demență, unde poate exista incertitudine cu privire la capacitatea lor de a-și da consimțământul.

„Mulți medici nici nu vor să se gândească la eutanasierea unui pacient cu demență”, explică dr. Rosemarijn van Bruchem, medic geriatru la Centrul Medical Erasmus, din Rotterdam.

Cum evaluează medicii cerința legală pentru „suferință insuportabilă” la pacienții cu demență? Pentru mulți cu demență în stadiu incipient, incertitudinea cu privire la modul în care ar putea progresa lucrurile îi poate determina să se gândească la încheierea vieții, explică dr. Van Bruchem.

Având în vedere că medicul lor de familie nu a dorit să se implice, Jan și Els au apelat la Centrul de expertiză în eutanasie.

Acesta a supravegheat aproximativ 15% din decesele asistate anul trecut în Țările de Jos și, în medie, aprobă aproximativ o treime din solicitările pe care le primește.

În cazul unui cuplu care dorește să-și pună capăt vieții împreună, medicii trebuie să fie siguri că un partener nu îl influențează pe celălalt.

Dr. Theo Boer, profesor de etică a sănătății la Universitatea Teologică Protestantă, este unul dintre puținii critici ai eutanasiei din Țările de Jos și consideră că progresul în îngrijirea paliativă atenuează adesea necesitatea utilizării acesteia.

Recomandări

SUA iau în calcul recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Finalul

Nimeni n-a putut schimba decizia luată de Jan și Els, nici măcat fiul lor. „Mi-am trăit viața, nu mai vreau durere”, a spus Jan. Els a fost evaluată de medici. Încă avea capacitatea de a decide singură că vrea să moară. „Nu există altă soluție”, a spus femeia.

Jan și Els au petrecut ultima zi cu fiul și nepoții lor, pe plajă.

Am avut două ore împreună, înainte să vină doctorii. Am vorbit despre amintirile noastre… Și am ascultat muzică.

Fiul lui Jan și Els:

Els van Leeningen și Jan Faber au primit medicamente letale de către medici și au murit împreună, luni, 3 iunie 2024.

Caravana lor duce povestea mai departe. Fiul lui Els și Jan a decis să-l păstreze și să plece în vacanță, cu soția și copiii lui.

Citește și:

• Moartea asistată, ca drept uman? Interviu cu un medic din Elveția despre o procedură controversată: „Când oamenii nu mai suportă durerile, ce fac?”
• De ce-și dorește o persoană sinuciderea asistată? Una din ultimele mărturii ale unei femei care a militat pentru dreptul ei de a muri demn

***

Dacă ai gânduri suicidale sau cineva apropiat trece printr-o astfel de criză, poți apela unul dintre următoarele numere de telefon:

*Telverde Antisuicid: Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară puteţi contacta Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului între orele 19.00 și 7.00 la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau oricând prin e-mail la sos@antisuicid.ro. 

*Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim ajutor psihologic puteți contacta hubul antidepresie, primul de acest fel din România, la numărul de telefon 037 445 6420 (apelabil gratuit la nivel național din orice rețea). Linia este deschisă nonstop.

În cazul în care simțiți că sinuciderea este iminentă, apelați de urgență 112.

Urmărește-ne pe Google News