Dominic Fritz vrea schimbarea legilor justiției făcute în mandatul lui Cătălin Predoiu. Ce îl deranjează pe președintele USR

„Lucrurile s-au schimbat în rău, cred, de când avem noile legi ale justiţiei, din 2022, care au fost făcute cumva sub umbrela de independenţă a justiţiei, dar independenţă înseamnă independenţă faţă de propriile reţele, în interiorul justiţiei, de influenţă şi de interese şi s-a creat cumva o castă care, după cum vedem acuma, se izolează chiar şi de voinţa politică de a schimba, de exemplu, sistemul de pensionare la ei”, a spus Fritz vineri, 16 ianuarie, la Europa Nova, conform news.ro.

Și a continuat: „Când arbitrul începe să intre şi pe teren şi să se şi joace, adică când Înalta Curte, care e vizată, evident, de reforma acestor pensii, începe să devină însăşi un jucător, atunci devine foarte periculos pentru democraţie”.

„Tocmai de aceea mizez şi pe domnul preşedinte, mizez şi pe voinţa politică în coaliţie şi a premierului şi mizez şi pe societatea civilă că nu vom permite ca anumiţi magistraţi care au mult prea multă putere şi care folosesc această putere nu în beneficiul cetăţenilor, ci în propriul beneficiu şi asta trebuie împreună să reuşim să schimbăm”, a mai spus Fritz.

Amintim că fostul ministru al Justiției din 2022, Cătălin Predoiu, acum ministru de Interne, a coordonat și pus în dezbatere publică proiectele Legilor Justiției, este vorba despre statutul magistraților, organizarea judiciară și statutul CSM. Legile justiției au fost promulgate de fostul președinte Klaus Iohannis în noiembrie 2022, după ce USR, AUR şi Avocatul Poporului le-au contestat la CCR, dar Curtea a respins cererile.

Mai amintim că, la finalul anului 2025, Administrația Prezidențială a publicat o sinteză a observațiilor trimise de câteva sute de magistrați care susțin că legile justiției din 2022 au generat un climat problematic în sistemul de justiție prin concentrarea puterii decizionale la președinții instanțelor și instituirea de către aceștia a unei structuri ierarhice care permite controlul asupra judecătorilor.

„Au creat o rețea ierarhică în care fiecare președinte de instanță devine un vector de control asupra colectivului, inclusiv asupra completelor, mutării între secții pe alte specializări, evaluării profesionale, capacitatea de blocare a posibilităților de promovare, detașare”, se arată în raportul dat publicității de Administrația Prezidențială în decembrie 2025.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro