Domnitorul cu trup de fata

Una dintre explicatiile pentru care statuia nu era dezvelita era legata de teama guvernului de a nu intra in conflict direct cu Turcia si Imperiul Austro-Ungar. Avand amintiri nu tocmai placute despre Mihai Viteazul, se pare ca cele doua puteri europene si-au manifestat in mod public dezacordul fata de evenimentul care ar fi trebuit sa-l comemoreze pe domnitorul roman. Mai exista ipoteza imposibilitatii dezvelirii statuii din cauza inadvertentei intre aliajul din care era turnata si ceea ce se ceruse initial de catre ministrul agriculturii, comertului si lucrarilor publice de la acea vreme, Nicolae Cretulescu. De asemenea, s-au mai lansat zvonuri cum ca statul roman nu ar fi fost satisfacut pe deplin de calitatea lucrarii. Dar, cu siguranta, cea mai interesanta si mai incredibila versiune este aceea cum ca statuia este de fapt un fals. Cu siguranta ca bucurestenii vor privi de acum inainte cu mult mai multa atentie la statuia lui Mihai Viteazul din Piata Universitatii. Si asta pentru ca ansamblul statuar din centrul Capitalei Romaniei, unul dintre cele mai vechi monumente din Capitala, este de fapt o ciudata combinatie dintre doua personaje marcante ale istoriei Frantei si Romaniei: capul statuii il reprezinta intr-adevar pe marele domnitor roman, insa bustul provine dintr-o lucrare pentru care s-au folosit mulajele eroinei razboiului de 100 de ani, Ioana d’Arc. “Adevarul acesta este. Din cate stiu eu, guvernul de la acea vreme s-a grabit foarte mult cu realizarea statuii. Din cauza presiunilor exercitate de la Bucuresti, sculptorul francez Carrier Belleuse nu a mai avut timp sa termine intreg ansamblul statuar. A reusit sa finalizeze doar capul domnitorului, insa pentru bustul statuii a folosit un mulaj pentru o statuie a Ioanei d’Arc. Pentru un ochi neavizat statuia poate parea normala, nu trezeste nici un fel de suspiciune, insa pentru un istoric de arta lucrurile sunt cu totul altfel. Intr-adevar, trupul lui Mihai este putin efeminizat, iar acest lucru se poate vedea mai bine in partea de sus. In ceea ce priveste discutiile legate de momentul dezvelirii statuii, nu cunosc foarte multe amanunte”, ne-a declarat Speranta Diaconescu, din partea sectiei “Arta” a Muzeului de Istorie si Arta a Bucurestiului. La solicitarea lui Nicolae Cretulescu, atunci ministrul lucrarilor publice, comitetul societatii “Belle-Arte” s-a pronuntat in legatura cu locatia monumentului in raport cu proportiile si cu caracterul sau intr-un proiect de amenajare ulterioara a zonei. Din cuprinsul proiectului, propunerea principala era schimbarea locatiei deja stabilita de autoritati. Se gandeau la faptul ca Mihai deja lasase in Bucuresti numele sau unei manastiri pe care la 1598 a cladit-o cu ziduri intarite pe una din inaltimile Capitalei. Insa, manastirea Mihai Voda cadea in ruina, iar numele lui s-ar fi putut sterge din coltul Bucurestiului ales de el. In ciuda acestui proiect elaborat de catre comitetul societatii “Belle-Arte”, compus din figuri marcante - G. Cantacuzino, Nicolae Grigorescu, A. Odobescu, Cezar Bolliac, Theodor Aman - care si-au aratat punctele de vedere, domnitorul Carol I a fost de alta parere. Astfel el a decis, la momentul respectiv, locul actual din fata Universitatii. Statuia a fost dezvelita in cele din urma in luna noiembrie a anului 1876.