Dosarul “Diplome de licență fără studii”: Un profesor și doi informaticieni, arestați preventiv, alți trei profesori, în arest la domiciliu

Tribunalul București a admis propunerea procurorilor Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție de arestare preventivă doar pentru trei dintre cei șase profesori și informaticieni reținuți în acest dosar.

Judecătorul de drepturi și libertăți a decis arestarea preventivă a profesorului Irina Monica Orășanu-Alic și a informaticienilor Viorel Eduard Orășanu-Alic și Bogdan Alexandru Torcea, toți trei de la Universitatea “Vasile Goldiș” din Arad, astfel că aceștia rămân în continuare în arestul IPJ Arad.

Pentru ceilalți trei reținuți din acest dosar – profesorii Lucian Păiușan, de la Universitatea ”Vasile Goldiș” din Arad, Olga Domnica Moldovan, de la Universitatea ”Aurel Vlaicu”, și Viorica Daniela Vincze-Iancsi, judecătorul a respins cererea de arestare preventivă și a dispus plasarea lor în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Decizia nu este definitivă, contestația celor șase inculpați și a procurorilor urmând să fie judecată la Curtea de Apel București.

După opt ani de război, frații Dolănescu au aflat sentința. Cum a fost împărțită averea lui Ion Dolănescu

În dosarul “Diplome de licență fără studii” sunt urmăriți penal 36 de angajați, studenți și absolvenți de la universitățile “Vasile Goldiș” și “Aurel Vlaicu” din Arad, dintre care 11 au fost puși sub control judiciar – profesorii Emil Nicolae Urtilă, Allbertto Radu Jipa, Laura Corina Nicolescu, Ramona Gligor, studenții Matteo Rinaldi, Marco Antonio Procopio, Khattab Heib, Nseir Bahij, Maria Giuseppina Di Matteo și intermediarii Taha Abel-El-Kader și Dahamshi Ahmed. Cadrele didactice au interdicție de a mai activa în universități, în perioada în care sunt sub control judiciar.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Faptele de care sunt acuzați sunt de dare și luare de mită, trafic de influență, fals informatic, folosirea de informaţii nepublice sau permiterea accesului la astfel de informații.

Profesorii acuzați în dosar ar fi luat mită de la studenți, în total de peste 50 de ori din 2015, sumele cerute fiind de până la 400 de euro pentru promovarea unor examene anuale și 500-600 de euro pentru lucrări de licență, pe care studenții le primeau în format electronic, inclusiv cu prezentări în power point.

“Pe parcursul anilor universitari 2015 – 2016 și 2016 – 2017, în schimbul unor sume de bani de până la 400 de euro, cadre didactice din cadrul celor două instituții de învățământ superior nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu au procedat la examinarea corespunzătoare a studenţilor cu ocazia desfăşurării examenelor de an la materiile la care sunt titulari sau chiar la susținerea examenului de licență, la probele practice, permiţându-le studenților susținerea lor în mod formal, cu încălcarea cadrului legal”, au scris procurorii în ordonanțele de reținere.

O modalitate de a intra în posesia banilor ce erau oferiți în schimbul promovării examenelor era aceea de a-i lăsa la unele puncte de schimb valutar, ai căror administratori erau în relații de prietenie cu cadrele didactice.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Procurorii Parchetului instanței supreme susțin că în cele două universități vizate “s-au constituit rețele infracționale, din care făceau parte cadre didactice, secretare și alte categorii de personal nedidactic, precum și foști absolvenți, cu rolul de a intermedia traseul banilor de la student la profesor/informaticieni contra unor comisioane, în vederea promovării frauduloase a studenților”.

Anchetatorii au probe că studenții au dat mită pentru a primi, în timpul examenelor susținute on-line, răspunsurile corecte la testele grile, care le erau trimise prn mesaje SMS pe telefoanele mobile de către informaticienii universităților.

De asemenea, informaticienii vizați în anchetă ar fi mărit notele la examene susținute de studenți care dădeau mită. Mai mult, aceștia ar fi modificat softul creat pentru evidența situațiilor școlare, situație care ar fi ajutat studenții să apară ca fiind promovați.

Citește și: Scandalul diplomelor de licenţă luate contracost şi psihologia şpăgii în mediul universitar românesc

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro