Dragoș Pîslaru garantează că niciun venit nu va scădea după noua lege a salarizării: „Sunt șase lucruri esențiale”

Ce prevede noua lege a salarizării

Noua lege a salarizării, esențială pentru reformarea sistemului public, introduce un salariu de referință între 4.100 și 4.300 de lei. Toate veniturile vor fi calculate pe baza unui sistem de coeficienți, cu indemnizația președintelui raportată la coeficientul 8. Premierul, miniștrii și ceilalți angajați vor avea coeficienți diferențiați.

Un obiectiv major al reformei este diminuarea inechităților salariale. Aproximativ 30 de sporuri vor fi eliminate, iar instituțiile publice vor avea un plafon bugetar clar pentru sporuri.

Potrivit acordului politic semnat de PSD, PNL, USR și UDMR, legea trebuie adoptată până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Administrația Prezidențială precizează că reforma este o cerință din PNRR, cu termen de implementare 1 iulie 2026.

Care sunt principalele reforme din noua lege a salarizării

Ministrul interimar al Muncii a prezentat principalele reforme din noua lege a salarizării:

„Nu ai cum să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea Legii 153 este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus și altele au rămas în urmă. Diferențele au rămas majore pe același tip de poziție.

Al doilea lucru este legat de predictibilitate și sustenbailitate. Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri: cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat deficitul bugetar și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, apoi din 2027 trebuie respectat deficitul bugetar și în general să vedem cum corelăm această creștere într-un mod care să țină pasul cu productivitatea din sectorul privat.

Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrația publică, relativ îmbătrânit ca vârstă, deci peste 40 de ani, este ideea cum susții funcțiile de intrare, debutații și cum îi motivezi și pentru aceasta, în mod evident, este nevoie să te uiți la salarizare.

Un alt eveniment care este crucial este cel de performanță și responsabilitate. Știm foarte bine că se discuta despre acest aspect. (…) A fost preluată ideea de bonsuare și stimulent de performanță care apoi a deraiat cu fiecare familie ocupațională cu interpretările proprii”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Proiectul de lege poate fi consultat aici!

Ce spune ministrul interimar al Muncii despre discrepanțele salariale

Dragoș Pîslaru a declarat că diferențele salariale în administrația publică, între 17.000 și 32.000 de lei pentru aceleași funcții, creează inechități semnificative. Grilele actuale de salarizare sunt necorelate, defavorizând profesiile fără influență politică, ceea ce accentuează inechitatea, a mai precizat ministrul.

„Pe partea legată de discrepanțe salariale nejustificate: discutăm de același tip de poziții și putem vedea variața extrem de mare de la 17 mii la 32 de mii de exemplu pentru aceleași funcții în administrație. E foarte important să înțelegem partea de echitate.

Reforma, pe baza unei analize de 2 ani de zile făcute cu Banca Mondială, stabilește un sistem de echivalare, practic știu cum sunt familiile ocupaționale legate între ele prin niște funcții care leagă familiile ocupaționale între ele.

În prezent, grilele de salarizare sunt necorelate și defavorizează profesiile care nu au pârghii politice de presiune pentru a obține legislație specială. Problema oamenilor nu e numai de câți bani primesc ei în mână, ci de echitate”, a mai spus Dragoș Pîslaru, în timpul conferinței de presă.

Peste 80 de sporuri au fost eliminate

Ministrul interimar al Muncii spune că în proiectul noii legi a salarizării, 87 de sporuri au fost eliminate. Totodată, Dragoș Pîslaru le dă asigurări salariaților din sistemul bugetar că niciun venit nu va scădea în urma reformei salariale.

„Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național – sunt 151 de sporuri – prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%.
Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază”, a mai declarat ministrul, în conferința de presă de luni.

Peste 40% dintre angajați vor rămâne cu salariul în plată

Legislația privind salarizarea rămâne neschimbată timp de 5 ani, conform prevederilor din PNRR, iar bugetul pentru salarii nu va depăși limita de 8 miliarde de lei, conform unui acord politic.

„Se menționează foarte clar că această legislație trebuie să rămână așa cum este, avem și un acord politic cu partidele. Fiind în PNRR, există și un termen de 5 ani în care nu se mai poate interveni pe lege. Nu există vreo cale să depășim 8 miliarde în plus pentru salarii, acesta e acordul politic.

Valoarea de referință, ca să ne încadrăm în această anvelopă, este de 4.100 de lei. Această valoare va asigura predictibilitate pe viitor. Ea va crește ori odată cu creșterea PIB ori prin reducerea de personal prin reforma administrativă. Faci mai multe lucruri cu mai puini oameni și ăi reminerezi mai bine”, a mai declarat ministrul.

Totodată, 44% dintre titulari nu vor avea salarii de bază mai mari decât nivelul actual, dar vor primi plăți compensatorii individuale pentru a evita interpretările juridice. Restul de 56% din posturi vor beneficia de creșteri salariale.

„Pentru 44% dintre titulari salariile de bază nu compensează reducerea sporurilor. Lumea va rămâne cu venitul în plată și acele lucruri vor fi considerate niște plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare. Restul de 56% din posturi vor avea creșteri de salarii”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

Știre în curs de actualizare!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE