Mediul de afaceri se opune introducerii unor taxe noi care să fie plătite către Camera de Comerț. „Dragostea cu sila nu se poate”

Aceasta se referă la un proiect legislativ prin care firmele din România vor fi forțate să achite o serie de sume către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) pentru realizarea Catalogului Firmelor și pentru certificarea competențelor administratorilor.

„40 de senatori și deputați, toți din arcul guvernamental, au considerat că e o idee bună să dea anual Camerei de Comerț și Industrie a României un cadou de vreo 75 de milioane de euro strânși dintr-o taxă anuală obligatorie plătită de firme și PFA-uri către CCIR, sub pretextul înființării unui Catalog al firmelor, pe care nu l-a cerut nimeni și a cărui utilitate nu o vede nimeni”, se arată într-un comunicat al Romanian Business Leaders.

Antreprenorii acuză și faptul că, potrivit proiectului, fiecare administrator de firmă va trebui să aibă un „certificat de competență”.

Certificatul urmează să fie emis de camera județeană unde își are sediul firma, ca urmare a absolvirii unui curs de instruire în managementul afacerilor.

„Probabil după colț așteaptă furnizorii de astfel de cursuri, după exemplul furnizorilor de servicii de analiză la
securitatea fizică, obligatorie pentru fiecare firmă”, acuză organizația.

Proiectul se află la Senat, care este prima cameră sesizată și susținut de PNL, PSD și UDMR.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Afaceriștii se adresează premierului Nicolae Ciucă, vicepremierului Kelemen Hunor și președintelui Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și cer intervenția directă a acestora pentru a opri proiectul.

Vă solicităm să interveniți direct în stoparea acestor încercări repetate de îmbogățire a unor organizații private cum e CCIR din banii mediului de afaceri. Spunem repetate, pentru că este a doua încercare de introducere a unei taxe obligatorii în favoarea CCIR. Asta după încercarea de acordare gratuită către CCIR a unui teren de 400 de milioane de euro, considerată de Comisia europeană ajutor de stat. Dacă CCIR nu se poate susține din cotizațiile membrilor săi, nu înseamnă că firmele trebuie să fie obligate să adere la ea.

Romanian Business Leaders:

„În numele a 300 de antreprenori, Boardul Romanian Business Leaders vă spune că dragoste cu sila nu se poate”, conchide organizația.

Consiliul pentru IMM-uri spune că inițiativa este neconstituțională

Aceasta nu este singura care critică măsura. Consiliul pentru IMM-uri a respins la rândul său proiectul, afirmând că tentative similare au mai existat în trecut și au fost declarate neconstituționale.

Acesta are mai multe critici:

• proiectul încalcă dreptul constituțional la liberă asociere, obligând societățile comerciale, PFA-urile, întreprinderile individuale și familiale să se înscrie în Catalogul Firmelor
• nu poate fi obligată o persoană juridică să se înscrie într-un registru realizat de către o structură asociativă și să achite și o taxă pentru acest lucru
• se încalcă dispozițiile Constituției privind libertatea și dreptul de a exercita o activitate economică, prin obligarea obţinerii unui „certificat de competenţă” contra cost. Potrivit proiectului, în lipsa acestui certificat de competenţă, firmele nu mai pot depune situaţiile financiare la Ministerului Finanţelor
• în legea societăților comericale și în Codul Civil nu există nicio prevedere conform căreia persoana care administrează o persoană juridică de drept privat trebuie să îndeplinească anumite criterii de competență
• o asociație privată, indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte prin proiect avantaje din partea statului prin introducerea de taxe obligatorii, în afara Codului Fiscal.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Consiliul pentru IMM-uri susține că proiectul este neconstituțional deoarece se aplică unei singure entități, respectiv Camerei de Comerț.

Acesta se află în subordinea ministerului Justiției și include toate datele privind companiile din România, inclusiv acționarii, administratorii și istoricul lor financiar.

Problema terenurilor de la Romexpo

Pe lângă noile taxe, proiectul extinde și formele de asociere economică permise CCIR.

Aceasta va putea fi implicată în „realizarea de proiecte de utilitate publică, sociale, culturale şi/sau de dezvoltare urbană”.

În acest moment, Camera de Comerț poate organiza târguri și expoziții.

Mențiunea privind dezvoltarea urbană face trimitere la un alt proiect controversat, prin care terenurile de la Romexpo, evaluate la 500 de milioane de euro, sunt transmise gratuit de stat către Camera de Comerț cu scopul de a realizate „proiecte de dezvoltare durabilă”.

Proiectul a fost adoptat în 2020 și ulterior retrimis în Parlament de către președintele Klaus Iohannis.

Comisia Europeană investighează un posibil ajutor de stat din cauza valorii terenurilor, deoarece Camera de Comerț a prezentat anterior un proiect imobiliar de aproape 3 miliarde de euro împreună cu grupul imobiliar Iulius.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Acesta este deținut de omul de afaceri Iulian Dascălu. Fondul imobiliar NEPI, care deține mai multe centre comerciale în țară și este competitor al Iulius, a cerut lansarea unei licitații pentru terenurile în cauză.

Care sunt argumentele Camerei de Comerț

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț din România, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă că „România are cel mai subfinanțat sistem cameral din Europa”, conform site-ului instituției.

Potrivit acestuia, proiectul va duce la o promovare mai bună a firmelor și antreprenorilor.

Daraban spune că sumele prevăzute sunt modice și ar trebui văzute drept o taxă, ci ca o „formă de solidaritate”, conform Hotnews.

Prin realizarea acestui catalog al firmelor ne propunem să realizăm o promovare reală a mediului de afaceri, cu cifre adevărate și, mai ales, cu identificarea exactă a domeniului de activitate de unde se realizează profit. Contribuția firmelor nu reprezintă o taxă. Este modul prin care mediul de afaceri se poate autopromova, mai ales dacă ținem cont că, ani de zile, această promovare a fost lăsată în seama Statului Român, iar rezultatele sunt aproape zero.

Mihai Daraban:

În privința certificatelor de competențe, Ovidiu Silaghi, secretarul general al Camerei de Comerț, spune că potrivit datelor oficiale în România există 1,1 milioane de companii, dar doar 768.000 depun bilanțuri fiscale, iar peste 348.000 „păcălesc autoritățile” prin nedepunerea bilanțului.

„În același timp, mass-media a prezentat foarte multe cazuri în care anumite persoane, cu o educație precară, s-au trezit peste noapte administratorii unor companii, fără să știe, si numai pentru faptul că, la un moment dat, și-au lăsat buletinul cuiva”, afirmă Silaghi.

Urmărește-ne pe Google News