După 30 de ani de pace, perspectiva războiului din est îi zguduie pe europeni. Ce înseamnă „noua normalitate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liniștea instalată în Europa după sfârșitul războiului rece a fost spulberată de mobilizarea masivă rusească de la granițele Ucrainei. Ce ar putea aduce conflictul? Insecuritate, creșterea cheltuielilor militare, mobilizare NATO mai aproape de Rusia, mărirea prăpastiei care desparte Moscova de Occident, spun experții și oficialii citați de New York Times și Politico.
Cuprins:
Ulrike Franke, expertă în domeniul apărării și analistă la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank european, observă că generația sa milenială, care se instalează la putere în Germania, are o alergie față de soluția militară.
„După 30 de ani de pace”, a scris ea într-un eseu publicat de site-ul american de analize War on the Rocks, „milenialii germani se adaptează cu greu lumii în care trăim”. „Întâmpinăm greutăți atunci când trebuie să gândim pragmatic, nu înțelegem conceptul de putere geopolitică și nu înțelegem că puterea militară este un element al puterii geopolitice”, a scris Franke.
Amenințarea militară masivă și deschisă a Rusiei la adresa Ucrainei zdruncină acum acest sentiment de complacere printre europenii care nu au cunoscut războiul, nici pe cel rece, nici pe cel fierbinte, scrie New York Times. Pentru unii, momentul este unul de trezire, pe măsură ce amenințarea conflictului este tot mai mare.
Rămâne de văzut cât de departe este Europa dispusă să meargă pentru a ieși din lumea în care pacea și securitatea erau implicite.
Timp de decenii, europenii nu au alocat foarte multe resurse pentru apărare și nici nu au fost foarte preocupați de acest aspect, parțial pentru că s-au adăpostit sub o umbrelă nucleară americană construită în timpul războiului rece.
Această dezbatere a început să se schimbe în ultimii ani, chiar dinainte ca Rusia să amenințe Ucraina, odată cu discuțiile despre o Europă mai independentă din punct de vedere strategic și de apărare. Criza actuală a expus slăbiciunea Europei în materie de securitate, dar i-a consolidat totodată sentimentul de unitate.
Oamenii de rând vor să fie lăsați în pace
Franke crede că opinia generală a europenilor nu va fi schimbată decât de un eveniment major, precum o invazie masivă a Rusiei în Ucraina.
„Avem în Europa și Germania o problemă a status quo-ului. Suntem foarte mulțumiți de această versiune a securității europene, iar cei mai mulți oameni nu înțeleg că pentru a apăra acest status quo trebuie să acționăm”, spune ea. Elitele simt vântul rece dinspre Rusia, spune ea, dar oamenii de rând vor să fie lăsați în pace și ca nimic să nu îi afecteze.
Alți comentatori spun că Franke ar putea fi cam pesimistă. Daniela Schwarzer, responsabilă a Open Society Foundations pentru Europa și Eurasia, crede că „imaginea Rusiei s-a schimbat foarte mult”.
„Chiar și în Germania există un realism sobru care spune că relațiile noastre cu Rusia și politica noastră energetică trebuie tranșate într-un mod mult mai strategic decât s-a întâmplat în trecut”, spune ea pentru cotidianul american.
După ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, Germania și Europa au făcut puține pentru a-și reduce dependența energetică față de Rusia sau pentru a se pregăti de momentul în care Moscova va folosi resursele energetice drept arme. Acest lucru se schimbă din cauza actualei crize, crede Schwarzer.
Statele europene aflate la granița cu Rusia au avertizat întotdeauna cu privire la Moscova, dar alte țări aflate mai departe nu au fost pe aceeași lungime de undă. „Există acum percepția că războiul pe continent este posibil”, concluzionează Schwarzer.
În 2008, când trupele rusești au intrat în Georgia, în 2014, când au anexat Crimeea, nu a existat o schimbare majoră de percepție față de Rusia. „Dar acest conflict ar avea o altă dimensiune, din moment ce presupune o confruntare directă între Occident și Rusia și este văzut ca o dovadă că actuala ordine de securitate europeană nu mai oferă de fapt securitate”, adaugă ea.
Consecințe pe termen lung
Peter Ricketts, fost ambasador britanic la Paris, este de acord. Acest conflict „a readus războiul în atenție în lumea transatlantică”, spune el.
Pentru generațiile mai tinere, precum ecologiștii germani, preocupați de mediu și de drepturile omului, „aceasta este politica secolului 19 care se ciocnește cu preocupările secolului 21”, explică el.
Conflictul, spune Ricketts, amintește europenilor de importanța NATO și a leadership-ului american în alianța transatlantică. „Încrederea că discuțiile cu Rusia sunt mai potrivite decât capacitatea de descurajare va fi grav afectată după acest moment”, crede el.
O acțiune militară majoră a Moscovei ar duce nu numai la creșterea cheltuielilor militare, dar ar împinge trupele NATO mai aproape de Rusia, „ar mări prăpastia dintre Rusia și Occident și ar împinge Rusia mai mult în brațele Chinei, cu Rusia ca partener junior”, spune Ricketts.
Deja statele NATO, inclusiv Marea Britanie, Franța sau Germania și SUA, și-au mutat trupe, avioane și nave pentru a susține Polonia, statele baltice sau România. Aceste desfășurări de forțe ar putea rămâne aici pentru o lungă perioadă.
„Există unele consecințe pe termen lung, o deteriorare pe termen lung a mediului de securitate din Europa din cauza acestei mobilizări militare a Rusiei, a retoricii agresive”, a spus secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la Bruxelles zilele trecute.
„Regret că trebuie să spun că acesta este noua normalitate în Europa”, a adăugat el.
Cât de posibilă este autonomia strategică europeană
Va exista și o nouă dezbatere pe tema idee susținute de Emmanuel Macron, a autonomiei strategice a Europei, scrie New York Times. O criză a securității europene, unde Europa poate oferi puține lucruri, cu excepția sancțiunilor economice, îi îngrijorează pe mulți.
Dar nu există o soluție ușoară pentru această problemă, crede Robin Niblett, director al think-tank-ului britanic Chatham House.
Această criză, spune el, aduce în mijloc elementul de securitate, iar UE nu este cea mai potrivită pentru a manageria așa ceva. „Asta va însemna că NATO trebuie privită cu mai multă seriozitate, ca ancora securității europene”, spune Niblett, care crede că nu ar trebui marșat prea mult pe tema autonomiei strategice europene. Securitatea europeană vine încă numai cu leadership-ul american, crede el.
Un sondaj recent realizat de ECFR a arătat că majoritatea europenilor sunt pregătiți să suporte costurile unui conflict cu Rusia și că este important ca NATO și UE să susțină Ucraina.
„A fost un apel care ne-a trezit”, mai mult decât în 2014, spune Mark Leonard, directorul ECFR.
Chiar și în Franța aflată în campanie electorală, criza „întărește ideea că NATO este principalul garant de securitate teritorială pentru Europa mai degrabă decât vreo iluzie a apărării europene”, spune Célia Belin, de la Brookings Institution, chiar dacă asta va da șocuri unor țări precum Germania, care nu au valorizat ideea de securitate în ultima vreme.
Nathalie Tocci, directoarea Institutului Italian de Afaceri Internaționale, se îndoiește și ea că un conflict major în Ucraina s-ar traduce prin constituirea unei apărări europene, dar vede că actuala criză a revitalizat deja NATO. „Putin”, spune ea, „ne-a unit în mod miraculos”.
Problema încrederii în SUA este însă una complicată. Joe Biden va fi probabil un președinte cu un singur mandat, slăbit de alegerile legislative din noiembrie, iar Donald Trump sau alt republican naționalist au șanse să câștige în 2024.
„Nu știm ce vine după Biden”, spune Claudia Major, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, pentru New York Times. „America s-a întors pentru moment, dar asta nu schimbă cursul general al competiției superputerilor, care are legătură cu China. Este aceasta ultima dată când americanii vin să ne salveze?”, întreabă ea.
Trebuie să ne așteptăm la o presiune pe termen lung
Mai aproape de Rusia, lucrurile sunt și mai ferme. Într-un interviu pentru Politico, premierul leton Krisjanis Karins a avertizat că indiferent de ce se întâmplă acum în Ucraina, Occidentul trebuie să se pregătească pentru ani de zile de presiuni din partea Moscovei.
„În cel mai optimist scenariu - asta însemnând că nu va fi război - ne vom confrunta cu o presiune pe termen lung din partea lui Putin asupra Ucrainei și Europei în general”, a spus Karins.
„Ce le spun colegilor mei din Consiliu (European) este că trebuie să fim pregătiți probabil pe termen lung - nu doar două săptămâni sau două luni sau chiar doi ani, probabil va fi mai lung. Și trebuie să începem să gândim lucrurile pentru un joc de lungă durată”, a spus oficialul.
Karins a spus totodată că nu democrațiile care iubesc libertatea trebuie să nu se mai teamă să fie puternice.
„Să fii puternic nu înseamnă să fii agresiv. Să fii puternic înseamnă doar să fii puternic. Iar asta înseamnă să continuăm să consolidăm și să ne sporim capabilitățile de apărare pe tot flancul de est, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a spus el.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
