Sondaj european: românii cred că Rusia va invada Ucraina și vor să o protejeze, chiar dacă asta înseamnă prețuri mai mari la energie

Comentează
Arhiva foto

Cei mai mulți români cred, alături de ceilalți europeni, că NATO sau UE ar trebui să apere Ucraina în conflictul cu Rusia, arată un sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Externe. Mai mult de atât, 40% dintre românii chestionați spun că România ar trebui să se implice pentru a apăra Ucraina. Sondajul mai arată că cei mai mulți români sunt gata să riște în acest context posibila sosire a refugiaților, costuri mai mari la energie, presiune economică, atacuri cibernetice și amenințarea militară rusă. În această privință, polonezii și suedezii ne împărtășesc poziția. Francezii, germanii și finlandezii - nu.

Majoritatea europenilor chestionați cred că Rusia va invada Ucraina în 2022 și spun că NATO și UE ar trebui să fie alături de Kiev, arată un studiu al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) realizat în șapte state ale Uniunii Europene, inclusiv România.

Asta și pentru că, așa cum arată studiul, majoritatea europenilor chestionați consideră că această criză este nu doar o problemă a Ucrainei, ci una care ține de securitatea europeană în general.

Europenii sunt într-un relativ dezacord în privința prețului pe care țările lor ar trebui să îl plătească pentru a apăra Ucraina, dar studiul arată că oamenii din Polonia, România și Suedia sunt dispuși să facă sacrificii mai mari decât cei din Franța și Germania.

Studiul realizat de ECFR, un influent think-tank european, acoperă Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Suedia, țări care adună aproape două treimi din populația UE.

Iar datele, spune Mark Leonard, director al ECFR, au sugerat „un soi de trezire geopolitică în Europa”.

„Statele UE au fost portretizate drept divizate, slabe și absente pe tema Ucrainei, dar cetățenii europeni sunt uniți: ei sunt de acord că Vladimir Putin ar putea alege acțiunea militară și că Europa, alături de partenerii NATO, ar trebui să sară în ajutorul Ucrainei”, a spus Leonard, citat de The Guardian.

Românii și ceilalți europeni cred că războiul este foarte posibil

Datele arată că majoritatea cetățenilor din șase din cele șapte țări sondate cred că este posibil ca Rusia să invadeze Ucraina anul acesta.

Cât de posibilă este o invazie rusă în Ucraina anul acesta?

De la stânga la dreapta, în procente: Foarte probabilă, Destul de probabilă, Nu știu, Destul de improbabilă, Foarte improbabilă

În România, 64% dintre cei chestionați cred că este foarte probabil sau destul de probabil ca Rusia să invadeze.

Doar polonezii sunt mai convinși decât Românii că un conflict va avea loc (73%), în vreme ce francezii (51%) și finlandezii (44%) sunt mai puțin convinși.

Datele arată că cei aflați mai aproape de granița ucraineană sunt mai convinși că Rusia va invada.

Pe grupe de vârstă, în România, Italia, Germania și Finlanda, tinerii sunt cei care par cei mai îngrijorați de perspectiva conflictului. Potrivit datelor, 76% dintre cei cu vârste între 18 și 29 de ani din România cred că invazia este posibilă. Doar 59% dintre cei peste 60 de ani cred acest lucru.

Putin a reușit să atragă atenția Europei, dar acest lucru a venit cu un cost. Și anume, europenii au concluzionat că abordarea Moscovei reprezintă o amenințare de securitate pentru Europa.

Astfel, potrivit studiului, cei mai mulți europeni consideră că Rusia reprezintă o amenințare în primul rând din punctul de vedere al dependenței energetice (62%), dar și al acțiunii militare (55%), al atacurilor cibernetice (55%) și al economiei (54%).

„NATO și UE ar trebui să protejeze Ucraina”. Ce spun românii

În vreme ce unii comentatori au sugerat că Kievul ar trebui să se descurce singur în conflictul cu Rusia, și că Europei nu ar trebui să îi pese de asta, sondajul arată destul de clar că cei mai mulți europeni vor ca Ucraina să fie protejată.

Iar cei care ar trebui să facă asta, cred europenii chestionați, sunt NATO și UE.

Cine ar trebui să apere Ucraina, dacă Rusia ar decide să o invadeze?

De la stânga la dreapta, în procente: Ar trebui să apere, Nu știu, Nu ar trebui să apere

Astfel datele arată că 62% dintre europenii chestionați cred că NATO ar trebui să protejeze Ucraina, în vreme ce 60% spun că UE, iar 54% cred că SUA.

În aproape toate țările sondate, cei mai mulți dintre cei chestionați au spus că NATO ar trebui să fie cea care intervine. Excepția a fost Polonia, unde cei mai mulți oameni au spus că UE ar trebui să intervină mai degrabă, cu o foarte mică diferență față de NATO.

În România, 63% dintre cei chestionați au spus că NATO ar trebui să intervină, iar 57% au spus că UE ar trebui să aibă acest rol.

Diferențe interesante sunt vizibile și atunci când europenii sunt întrebați dacă țara lor ar trebui să intervină pentru a apăra Ucraina.

Ar trebui ca țara mea să apere Ucraina, dacă Rusia o invadează?

De la stânga la dreapta, în procente: Ar trebui să apere, Nu știu, Nu ar trebui să apere

Polonezii sunt cei mai dispuși să facă asta, 65% dintre cei chestionați spunând că Varșovia ar trebui să intervină.

În cazul României, 40% dintre cei chestionați au spus că Bucureștiul ar trebui să intervină pentru a apăra Ucraina, iar 38%, că nu. România se situează din acest punct de vedere în media europeană, destul de aproape de Suedia, Franța și Italia.

Lucrurile stau diferit în Finalnda, unde doar 21% dintre cei chestionați au spus că țara lor ar trebui să intervină, iar 54% au spus că nu.

Ce costuri ar accepta românii pentru a apăra Ucraina

Studiul arată totodată că europenii sunt dispuși să accepte costuri substanțiale pentru a apăra Ucraina, inclusiv posibila sosire a refugiaților, costuri mai mari la energie, presiune economică, atacuri cibernetice și amenințarea militară rusă.

Există însă diferențe. Polonia, Suedia și România sunt singurele țări în care cei mai mulți oameni au spus că sunt gata să suporte toate consecințele (inclusiv amenințarea militară rusă) pentru a apăra Ucraina. În Franța și Germania, cetățenii sunt mai puțin dispuși să accepte costurile.

Astfel, diferența dintre proporția românilor dispuși să accepte refugiați din Ucraina și cea a românilor care nu vor asta este pozitivă, de 16 puncte procentuale. În cazul acceptării costurilor mai mari la energie, diferența este iarăși pozitivă, de 9 puncte procentuale.

Ce riscuri sunteți dispuși să acceptați pentru a ajuta Ucraina?

De sus în jos: Probleme economice, Prețuri mai mari la energie, Refugiați din Ucraina, Atacuri cibernetice, Amenințarea militară a Rusiei. Cifrele reprezintă diferența dintre proporția celor dispuși să accepte riscul și proporția celor care nu sunt dispuși să îl accepte

Diferența dintre proporția românilor dispuși să accepte amenințarea militară a Rusiei (44%) și cea a românilor care nu vor asta (33%) este și ea mare, de 11 puncte procentuale.

Diferența rămâne pozitivă în România și în cazul acceptării problemelor economice 42% dintre români spun că sunt gata să le accepte, în vreme ce 37% spun că nu (diferență de 5 puncte procentuale).

Doar polonezii și suedezii sunt în general mai dispuși decât românii să accepte aceste costuri, în vreme ce italienii, germanii, finlandezii și francezii nu sunt.

Franța stă cel mai rău din acest punct de vedere: cei mai mulți dintre francezii chestionați au spus că nu sunt gata să suporte niciunul dintre costurile descrise mai sus.

Studiul ECFR este bazat pe sondajele de opinie realizate de AnalitiQs și Dynata în cele șapte țări, la sfârșitul lui ianuarie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
ALTE ȘTIRI
panouri solare
11:42
Ministerul Energiei lansează un fond de 500 de milioane de euro pentru primării, spitale și școli. Bani nerambursabili pentru panouri solare
Imaginea prezintă o ploaie torențială densă căzând peste mașini într-o parcare mărginită de copaci.
11:01
ANM anunță vreme severă, cu ploi torențiale, grindină și rafale de până la 70 km/h. Lista zonelor sub cod galben
MONDEN
Mihai Bobonete si Nadia Comaneci. FOTO/ facebook
11:26
Pe cine ar putea înlocui Nadia Comăneci la „Românii au talent” sezonul 17. Nimeni nu se aștepta la asta. Mihai Bobonete a făcut primele declarații
Fetele după ceremonie și alegeri de date la Insula Iubirii 2026. Sursa FOTO/ Antena 1
10:50
„Insula Iubirii” 12 septembrie 2026. Flacăra ispitei se aprinde în premieră în vila fetelor, iar emoțiile ating cote înalte la primul bonfire
POLITIC
Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu în timpul unui eveniment oficial la Comisia Europeană, poartă un costum albastru și o cravată portocalie
09:47
„Nu va exista acum” o guvernare PSD - AUR, spune Vasile Dîncu, dar vorbește despre „majorități în Parlament”
Traian Băsescu, atac dur la adresa lui Ilie Bolojan: „Nu înțelege nimic din economie, va fi un dezastru”. Sursă foto: Arhivă Libertatea.
11 sept.
Condiția pusă de Ilie Bolojan pentru a vota un nou guvern, desființată de Traian Băsescu: „Nu înțelege nimic”
Ultimele știri
13:01
Volodimir Zelenski vrea să se întâlnească cu Vladimir Putin, la Miami: „Nu contează ce-i voi spune, ce-mi va spune”
Analiză
13:00
Una dintre puținele școli din România cu predare în limba romani. Numărul elevilor este tot mai mic, dar părinții au un motiv de „fală”: „Vakeres romanes?”
12:56
Mărturia unui medic neurolog din București despre criza din spital: „Nu avem materiale pentru pacienții cu anevrism. Sunt liste de așteptare”
12:46
Anunțul făcut de Mona Segall despre „Asia Express” 2026. Ce au pățit echipele aflate în competiție. „Au suportat lucruri grele”
TRENDING
08:42
George Daniel Calcea a venit în România în vacanță și a dispărut înainte să plece în Marea Britanie. Poliția și familia îl caută
07:34
Ploi și grindină, vremea se schimbă brusc în România, sâmbătă: zonele în care se răcește
07:44
Benzina și motorina s-au scumpit din nou, sâmbătă, 12 septembrie 2026. Cât costă litrul de carburant în București, Cluj, Iași, Timișoara și Constanța
Analiză
07:00
Dosarul exploziei de la Crevedia, blocat la Judecătoria Răcari. Motivul pentru care procesul n-a depășit faza citațiilor, la trei ani de la tragedie
apă minerală
12:08
În cât timp se strică apa minerală din sticla desfăcută și cât timp rămâne potabilă
O femeie în vârstă cu părul alb, după ce a pregătit sosul de roșii în gustă cu lingura dintr-un borcan
10:58
Cum transformi tomatele în aurul roșu al lunilor de iarnă
Un poștaș îmbrăcat în uniforma serviciului poștal francez „La Poste” distribuie corespondența în Vernon, în nord-vestul Franței, pe 11 septembrie 2026
10:45
Un poștaș a dus toate scrisorile pe care trebuia să le livreze într-o pădure, în Franța
Mâini, carduri de credit, prieteni într-o cafenea, efectuând o plată sau o tranzacție bancară la un terminal POS.
10:17
Un restaurant din Germania impune o regulă neobișnuită: nota de plată „alla Romana”
Ladă cu legume proaspăt culese, cartofi,morcovi, sfeclă
10:00
Legume de sezon: rețete simple bazate pe ce găsim la piață în fiecare anotimp
Cât ulei și cât oțet se pun la salata de ardei copți - Un castron cu salată de ardei copți pe o masă de lemn, lângă un ardei capia și usturoi
11 sept.
Cât ulei și cât oțet se pun la salata de ardei copți. Proporția corectă pentru iarnă
Un bărbat verifică și alege vinete mari, lucioase și închise la culoare dintr-o ladă plină de legume proaspăt culese.
10 sept.
Cum alegi vinetele potrivite pentru congelare și zacuscă
Un bol cu dulceață de prune, prune întregi și borcane de gem pe o masă de lemn
10 sept.
Cât timp se fierbe dulceața de prune
Mâini care curăță de coajă ardei capia copți dintr-un bol alb, pe un fundat de lemn
10 sept.
Cum se coc și se congelează ardeii copți pentru iarnă
Croitoria a fost marea dragoste a lui Constantin Alexandru. Imagine generată cu inteligența artificială
ReportajExclusiv
10:00
O viață cusută cu ață, răbdare și amintiri. Povestea fascinantă a croitorului care muncește de la 15 ani: „Lumea era elegantă pe vremuri”
Pahar cu apă de la robinet.
08:43
Cât costă apa și canalizarea în România: de la 10 la peste 23 lei/mc, unde e cel mai ieftin
O femeie cu mâinile pline de bancnote de euro
Analiză
07:00
Amanta unui milionar, obligată să restituie donații de peste 500.000 de euro, primite de la bărbat fără acordul soției înșelate. Banii erau bun comun
Ilie Bolojan a devenit premier în iunie 2025 și a fost demis prin moțiune de cenzură în mai 2026
11 sept.
Ilie Bolojan dă undă verde pentru sute de angajări și indexarea salariilor cu inflația în zeci de companii locale
Educație juridică în școli
10 sept.
PISA provoacă noi răgete de plăcere și disperare
Arhiva foto
9 sept.
La muncă, cetățene președinte! România nu mai are timp de pierdut
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
8 sept.
România perplexă
Bancnote euro
8 sept.
8 din 10 IMM-uri din România n-au cerut niciun credit în ultimul an: cele mai puţine împrumuturi din UE, dar firme printre cele mai îndatorate