EXCLUSIV | Au evadat din iadul decapitărilor și al execuțiilor

Singura soluţie: plecarea din ţară

Ororile comise de sângeroasa grupare paramilitară “Seleka” – o alianţă de cinci grupări armate specializată în lovituri de stat – l-au făcut să ia în serios varianta exilului. Africanul ştia că zilele-i sunt numărate dacă nu iese din ţară, cel puţin asta e convingerea lui. A reuşit, cum numai el a ştiut, să fugă din calea asasinilor care măcelăreau populaţia considerată a fi ostilă. Torturi inimaginabile, execuţii şi decapitări în masă, mutilări. “Duşmanilor” li se tăiau mâinile şi limba doar că să fie însemnaţi, precum nişte paria.
“Câteva luni m-am ascuns la un prieten sus-pus, a cărui casă nu putea fi percheziţionată. Am rupt complet legătura cu toată lumea. Nici cu mama, nici cu soţia gravidă nu am vorbit de teamă să nu fiu găsit. M-am ocupat doar de procurarea banilor şi a actelor necesare călătoriei spre libertate. te. Când lucrurile s-au liniştit puţin, mi-am scos toate economiile de la bancă, vreo 3.000 de euro, şi am fugit”, îşi continuă Sibali halucinanta poveste, într-o română aproximativă pigmentată, din obişnuinţă, cu franceza natală.

Vrea să rămână toată viaţa aici

“Evadarea” din iadul decapitărilor şi al sutelor de mii de crime s-a produs în 2013, prin Camerun – ţară în care Sibali a făcut, sub acoperire, mai multe drumuri. La adăpostul unui paşaport diplomatic obţinut ca urmare a legăturilor sale cu partidul de guvernământ, act pentru care amicul său cu greutate în politica locală ar fi plătit 1.000 de euro, a prins o cursă care, prin Istanbul, l-a adus la Bucureşti. Apoi a fost cazat la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, situat în strada Vasile Stolnicul, din Capitală.
Acum este aproape integrat. “Muncesc la un call center de limbă franceză pentru 500 de euro pe lună. Sunt cu mine şi soţia mea, Nancy Gertrude, şi fetiţa noastră Velda. Sper să îmbătrânesc aici. Nu vreau să plec din România, iar acasă, în Repubica Centrafricană, nu cred că voi mai putea păşi vreodată. Nimeni din neamul meu nu mai e acolo. Cei care au supravieţuit măcelului au fugit în Brazzaville, în Congo”, spune africanul, în timp ce se lasă fotografiat în micul său univers de la etajul doi al căminului de refugiaţi.

A fugit cu toată familia din calea talibanilor

Războiul din Afganistan, unde armele nu tac de zeci de ani, mutilează nu numai trupuri, ci şi suflete. Safi Faranaz se numără printre amărâţii care au fugit din calea gloanţelor talibanilor şi a ajuns în România. A preferat exilul în locul morţii care o pândea în patria sa. De cinci ani, Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil îi este casă atât ei, cât şi soţului şi celor patru copii ai lor.
Nu vorbeşte româneşte, ci doar paştuna. Ne primeşte bucuroasă în camera ei învăluită în miresme de beţişoare aromate şi, cu gesturi largi, ne arată mândră o rochie tradiţională pe care o poartă la sărbători. Atât o mai leagă de Afganistan, o ţară interzisă ei şi familiei ei. Zâmbeşte mereu, dar în faţa aparatului de fotografiat, chipul luminos se retrage în spatele mătăsii rochiei. Bărbatul, plecat la serviciu, s-ar putea supăra dacă o vede în ziare.

În centru se fac primiri zi şi noapte

Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Capitală a fost deschis în anul 1999. La porţile imobilului păzit de agenţi de poliţie şi supravegheat video bat, zi şi noapte, grupuri de imigranţi. Fie sunt aduşi de poliţiştii de frontieră care i-au prins la graniţele României, fie vin singuri. Cei care sunt admişi în programul de protecţie internaţională primesc cazare şi acces la toate facilităţile centrului: băi, bucătării, săli de studiu.
“Centrul are o capacitate de 320 de locuri, dar în acest moment sunt cazate doar 116 persoane, cele mai multe din Siria, Irak, Bangladesh şi Camerun. În alte perioade, algerienii, pakistanezii şi marocanii formau majoritatea. Valul de imigranţi are legătură directă cu războaiele din diverse colţuri ale lumii”, ne-a declarat Carmen Cristea, directorul centrului. Inspectoratul General pentru Imigrări are şapte asemenea centre în toată ţara.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro