Poate şi pentru că are casa memorială chiar peste drum de Primărie, poate şi din alte motive, marele poet Nicolae Labiş (1935-1956) câştigă la scor meciul virtual cu Elena Udrea (36 de ani), legată şi ea de glia Mălinului, dar nu prin “Moartea căprioarei”, ci prin naşterea mamei sale.
A revenit în sat de câteva ori
Aşa se face că foarte puţini sunt cei care ştiu să te îndrume spre casa părintească a Mariei Veliceasa, cum o chema pe mama ministrului înainte de căsătorie. Puţini cum sunt însă, oamenii se dovedesc de nădejde, semn că Elena Udrea e o miză oriunde în ţară, nu numai prin cabinetele Bucureştiului sau pe pancartele greviştilor. Cu ieşire la şosea, o casă mare, proaspăt renovată şi cu gard de oraş îşi ţipă, parcă, parvenirea.
Am ajuns, e clar, dar de strigat ne strigă o vecină, tanti Elena Vodă (59 de ani), o femeie straşnică şi cu chef de vorbă. “Da, aici a stat Maria, mama Elenei Udrea, la două case de noi. Acum s-au mutat nişte nepoţi din neamul lor… Suntem de aceeaşi vârstă, eu sunt născută în 1951, ca şi ea, am fost colege de clasă, până într-a cincea”. Tanti Elena a ieşit cu puţină treabă în sat, dar nu-i bai, timp e pentru toate, mai ales că nu în fiecare zi se discută de Maria, mama Elenei Udrea. “Cu cine, maică, să vorbesc de ea, cu câinii? Că în afară de o mână de oameni, nu ştia nimeni că-i de pe la noi, până n-a pomenit asta chiar Elena, fata ei, când a venit de vreo două ori prin sat, cu turismul… A adus-o şi pe maică-sa, parcă, dar au stat puţin, s-au dus la pârtie, cu treabă”.
«Era o fată cuminte, cum eram toate»
Prietenă cu mama Elenei de mică, Elena Vodă n-a uitat nimic, deşi au trecut decenii peste Mălini şi peste oameni. “Învăţa normal, era o fată cuminte, cum eram toate atunci, ce era să faci? Apoi, când s-a făcut mare şi trebuia să-şi facă un rost, Maria a fost femeie de serviciu la noi în sat, la dispensar. Făcea curat, dădea cu mătura, spăla pe jos, ca tot omu”, ne spune vecina Mariei Udrea, susţinută de pe margine de bărbatul ei, Vasile Vodă (62 de ani), care a auzit zarvă în poartă şi a ieşit şi el din curte.
Şi-a cunoscut soţul la Mălini
“Când era la dispensar, Maria şi-a cunoscut bărbatul, aşa că nu i-a fost rău. El a venit cu munca pe-aici, că lucra pe la sonde şi tot mergea prin ţară, s-au plăcut şi ea a plecat cu el, la Buzău”, aruncă nea Vasile peste umăr şi se pierde brusc în ogradă, cu treabă, chemat de animale. În Mălini, acasă la mama ei, chiar şi Elena Udrea stă la coadă când vaca vrea apă şi fân, iar găina cere grăunţe şi un pic de atenţie.
«Mama era casieră»
“Provin dintr-o familie modestă”, declara Elena Udrea într-un interviu acordat ziarului nostru, în februarie 2006. “Tata era şofer, iar mama era casieră”, a zis atunci ministrul turismului, în sensul că Maria Udrea a fost casieră pe autobuzele din Buzău, acolo unde exista o persoană desemnată să vândă bilete călătorilor chiar în vehicul.
Şi Elena «le are» cu mopul!
Probabil ştiind de prima meserie a mamei sale, practicată la Mălini, Elena Udrea a dat şi ea cu mopul, în septembrie 2008, într- o şcoală din Drumul Taberei din Bucureşti, în scop electoral. Actualul ministru s-a acomodat foarte bine cu mopul şi cu găleata cu apă, demonstrând că ar putea să se descurce şi în situaţii mai delicate şi neconforme cu statutul ei.
«Aici a crescut, în casa asta»
Vasile Vodă (62 de ani), vecinul mamei Elenei Udrea, nu se mai ajunge cu cheltuielile gospodăriei şi nu înţelege de ce, după plecare, Maria Udrea a revenit doar foarte rar prin Mălini.
“Timp de 35 de ani, m-am trezit numai la 5 dimineaţa ca să mă duc la muncă. Venea un camion şi ne lua pe toţi din capul satului şi duşi eram până seara. Am lucrat în industria lemnului, eram plecat mereu cu treabă, uneori dormeam şi prin barăci.
Am primit o pensie de 850 de lei, care oricum nu-mi ajunge, că nevasta n-are nici un câştig, iar acum văd că vor să mi-o taie şi pe aia. Să vină ei, miniştrii, să taie lemne nu 35 de ani, ci o oră, şi-o să-şi dea seama ce înseamnă munca!”, oftează amărât nea Vasile, care nu înţelege cum de Maria Udrea, născută în Mălini, n-a mai trecut pe “acasă” decât foarte rar, o dată sau de două ori: “Ea s-a născut aici, aici a crescut, în casa asta, de aici a plecat în lume. Păi, cum vine asta, ai plecat şi nu te mai întorci atâţia ani? Poate Mariei i-o fi ruşine cu noi, cu satul, cine ştie?”.
Vrea să facă Bucureştiul port la Dunăre
“Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) doreşte, prin realizarea canalului Dunăre-Bucureşti, să transforme Bucureştiul într-o capitală dunăreană”, a spus, miercuri, Elena Udrea. Ea a făcut această declaraţie în cadrul Conferinţei ce a precedat deschiderea seminarului privitor la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, organizat la Constanţa.