EXCLUSIV/ Orașele din România vor… la țară! De ce au ajuns să ceară retrogradarea

Aici nu vorbim de marile orașe, cele care sunt și reședințe de județ, ci doar de orășele monoindustriale care au ajuns la acest statut din mândria unor aleși care voiau să se laude cu realizările lor.

Acum, acestea nu mai au nici putere economică, pentru că industria aproape că a dispărut de acolo, iar salariile sunt la nivelul comunelor sau chiar al satelor. În schimb, pentru că încă sunt orașe, taxele locale sunt mult mai mari decât la comună sau sat.

Șapte dintr-o lovitură

Cel mai recent oraș în care s-a făcut referendum a fost Băneasa din județul Constanța. După ce Băneasa a fost declarat oraș în 2004, doar titulatura și taxele s-au schimbat, în rest, nimic nu a mai fost la fel. Așa că, în 11 iunie, dintre cei 1.700 de locuitori, mai bine de 1.500 au fost de acord cu trecerea, din nou, la nivelul de comună.

Pe lângă Băneasa, Livada (Satu Mare), Căzăneşti (Ialomiţa), Dragomireşti (Maramureş), Dolhasca (Suceava), Fierbinţi (Ialomiţa) și Ceacova (Timiş) sunt orașele care au organizat referendum pentru trecerea la un nivel mai mic de localitate.

Pe lângă acestea, au mai avut inițiative și Piatra Olt (Olt), Tismana (Gorj), Bălan (Harghita), Gătaia (Timiş), și Recaş (Timiş), dar acestea nu s-au concretizat.

Reprezentanții orașelor, nemulțumiți

Potrivit lui Ionel Chiriță, președintele executiv al Asociației Orașelor din România (AOR), aceste localități au vrut trecerea la „mediul rural”, din pricina lipsei de oportunităţi pentru dezvoltare a zonei, dar și lipsa finanţării pentru oraşe cauzate de existența unor programe cu fonduri europene.

„În plus, taxele şi impozitele locale sunt mai mari decât la comunele învecinate. Adică valoarea impozabilă a clădirilor dintr-un oraş este aproape egală cu cea din Bucureşti, în timp ce în comune aceasta este mai mică de jumătate în raport cu un oraş”, ne-a declarat șeful AOR.

Potrivit acestuia, în timp ce într-un oraş pentru impozitul terenului intravilan se plăteşte până la 60% din valoarea impozitului din Bucureşti, în cazul comunelor, pentru impozitul terenului intravilan se plăteşte doar până la 8,5% din valoarea impozitului din Bucureşti.

„Prin urmare, în cazul comunelor, pentru impozitul terenului intravilan se plăteşte doar până la 13,5% din valoarea impozitului din oraş. Pentru impozitul terenului extravilan, în oraş se plăteşte de trei ori mai mult decât într-o comună”, a mai declarat fostul primar al orașului Hârșova.

Reprezentanții orașelor spun că veniturile locuitorilor nu sunt diferite de cele ale celor din mediul rural, ba în unele cazuri sunt chiar mai mici.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE