Turcia a raportat până acum peste 74.000 de cazuri de COVID-19 și peste 1.600 de decese.
Carantina nu a fost luată însă în calcul ca măsură de stopare a răspândirii virusului, nu pe o perioadă mai lungă, oricum, ci doar pentru 48 de ore, și nu la nivel, național, ci doar în 31 provincii din cele 81.
Oficialii au anunțat implementarea carantinei, vinerea trecută, cu numai două ore înainte de aplicare. Urmarea? Toată lumea a ieșit rapid din case pentru cumpărături, în provinciile respective, magazinele s-au umplut de lume, iar distanțarea socială a primit cea mai mare lovitură.
Președintele Recep Tayyip Erdogan s-a adresat cetățenilor turci, după haosul care a urmat anunțului de carantinare, spunând că Turcia e puternică și că guvernul îi va proteja pe cetățeni, apoi a recomandat tuturor să stea în case și a anunțat o nouă carantină de 48 de ore, pentru acest weekend.
Abordarea unică a Turciei permite cetățenilor să iasă nestingheriți din case, de luni până joi, cu doar două excepții: copiii și tinerii sub 20 de ani și vârstnicii de peste 65 de ani.
S-au închis școli și magazine – dar nu toate -, băncile și-au redus programul, restaurantelor le-a fost impus să se orienteze exclusiv pe livrare la domiciliu și pe comenzi ce pot fi ridicate de clienți, nu pe servirea mesei în incintă, iar în parcuri, piețe publice și obiective turistice a fost interzis accesul.
În schimb, șantierele de construcții zumzăie de muncitori, fabricile funcționează la capacitate normală și o altă serie de afaceri merg înainte fără interdicții.
Ce cred experții britanici despre experimentul turc
Părerile sunt împărțite în privința “experimentului turc”, exact ca în cazul Suediei.
Atâta vreme cât cei vulnerabili sunt protejați, iar cei care ies din case iau măsuri de protecție, restricționarea parțială ar putea fi o strategie bună.
Dr. Muhammad Munir, virusolog, Lancaster University, Marea Britanie:
Dr. Jeremy Rossman, virusolog, lector la University of Kent, Marea Britanie, are o părere diferită: Turcia are prea multe cazuri noi zilnic ca să-și permită carantina parțială, nu totală.
Țările care raportează un nivel de afectare precum Turcia sunt în carantină totală. O carantină parțială poate funcționa doar în stadiul incipient al unei epidemii sau după ce a trecut vârful și se poate renunța, gradual, la restricții. Succesul carantinei parțiale depinde de cât respectă populația distanțarea socială și normele de igienă. La cum stau lucrurile acum în Turcia, e puțin probabil să fie un succes.
Dr. Jeremy Rossman:
Turcia e pe locul 9 în topul celor mai afectate țări de COVID-19 și raportează zilnic în jur de 4.000 de cazuri noi de infectare.
Bilanțul deceselor – cifre nereale?
Rata mortalității e mult mai scăzută decât în majoritatea statelor lumii, însă cifrele s-ar putea să fie nereale.
Turkish Medical Association (TMA) susține că statisticile oficiale nu includ cazurile de COVID care au ieșit negative la testare, chiar dacă investigațiile efectuate, cât pacientul era internat sau post-mortem, indică afectări specifice SARS-COV-2.
Medicii noștri au raportat că nici CT-urile care indicau clar COVID-19, nici testele clinice care arătau că pacientul are, fără dubiu, această boală, nu au fost luate în considerare. Dacă testul pentru coronavirus iese negativ, persoana decedată nu e privită ca fatalitate COVID, nu e raportată ca atare și nici inclusă în statistica privind mortalitatea dată de SARS-COV-2.
Raport TMA:
Medicii turci mizează pe hidroxiclorochină
Ministrul sănătății, Fahrettin Koca, pretinde că rata scăzută a mortalității se datorează sistemului medical turc, care ar funcționa după un protocol mai eficient decât în alte țări și ar avea o capacitate ridicată de îngrijire a cazurilor severe.
În spitale s-ar fi introdus mai devreme decât în alte state afectate de COVID tratamentul, în cazul formelor severe, cu combinația de hidroxiclorochină și favipiravir.
În plus, susține Koca, Turcia ar miza pe sistemul prin care Coreea de Sud a reușit să țină virusul sub control, testare-urmărire-tratare, iar pentru cazurile grave ar amâna intubarea, pentru că terapia cu oxigen ar da rezultate mult mai bune decât ventilarea.
Virusologii britanici: “Atenție la efectele secundare!”
Experții britanici nu sunt convinși însă de eficiența sistemului medical turc, ridicat în slăvi de ministrul de resort. Eficiența combinației de medicamente vehiculată ca remediu pentru COVID nu a fost dovedită. Și are efecte secundare deloc de neglijat.
Acest tratament are un impact scăzut asupra COVID. Pacienții care se vindecă după ce li s-a administrat hidroxiclorochină sunt cei care ar fi avut șanse să se vindece și dacă nu li se administra. Peste vreun an s-ar putea să apară însă efectele secundare: probleme cardiace, orbire. De aceea nu se aplică acest tratament la scară globală, nu are un efect dovedit în boala dată de SARS-COV-2 și poate genera o serie de alte probleme de sănătate.
Dr. Muhammad Munir, virusolog, Lancaster University, Marea Britanie:
Medicii din Turcia nu se bazează însă pe studiile cercetătorilor din alte țări, ci pe experiența directă.
Încercăm să salvăm vieți. Pacienții cărora le dăm hidroxiclorochină ies mai repede de la Terapie Intensivă.
Dr. Nuri Aydin, președintele Istanbul University-Cerrrahpasa School of Medicine:
Foto: EPA, Hepta