Legea privind falimentul personal a intrat în insolvență. Ce prevede actul normativ și ce se întâmplă în realitate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai mulți cititori ne întreabă ce se întâmplă cu Legea privind falimentul personal, care ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Ne ajută să răspundem la această întrebare colaboratorul nostru, Av Adrian Cuculis.
Cuprins:
Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice ar fi trebuit să intre în vigoare la 26 decembrie 2015. Apoi, prin OUG nr. 61/2015, s-a stabilit data de 31 decembrie 2016, ca dată de intrare în vigoare. Dar, aplicarea legii a fost amânată din nou, de această dată, pentru 1 august 2017, prin OUG nr. 98/2016. În fine, prin OUG nr 6/2017, s-a stabilit că persoanele interesate își vor putea declara insolvența, începând cu data de 1 ianuarie 2018. Așadar, teoretic, Legea falimentului personal se află, în momentul de față, în vigoare.
Condiții
Mulți cititori ne întreabă ce condiții trebuie să îndeplinească, pentru a putea beneficia de această lege. Potrivit actului normativ, precizează Av Adrian Cuculis, orice persoană se poate declara în insolvență, dacă au trecut 90 de zile de la data la care ar fi trebuit să-și achite datoriile către unul sau mai mulți creditori și dacă datoria/datoriile reprezintă o sumă de de 15 ori mai mare decât salariul minim pe economie, respectiv, de 28.500 lei. Apoi, debitorul trebuie să nu realizeze venituri din activități de tip economic. Cu alte cuvinte, este vorba despre persoanelor fizice de buna-credință, ale căror datorii rezultă în urma satisfacerii nevoilor personale, cum ar fi restantele la furnizorii de utilități, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziția unui serviciu sau produs personal etc, si nu dintr-o afacere. Din momentul declarării falimentului, se suspendă orice executare silită. Nici o altă executare silită nu mai poate fi începută și nici nu se vor mai putea calcula dobânzi sau alte penalități. Debitorul în cauză va trebui să prezinte și un plan de rambursare a datoriilor, cu plăți lunare, atât cât își poate permite. De asemenea, celor aflați sub incidența legii falimentului personal nu li se va mai restricționa accesul la utilități sau la alte servicii vitale. Sub incidența acestei legi ar putea intra, de exemplu, și cei care nu și-au mai mai putut plăti întreținerea și au fost puși sub executare silită, inclusiv cu riscul de a-și pierde locuința.
Legea privind falimentul personal, neconstituțională?
Pe de altă parte, nu pot beneficia de prevederile acestei legi persoanele condamnate pentru evaziune fiscală sau care au fost concediate cu 2 luni înainte de depunerea cererii. De asemenea, nu pot cere insolvența cei care, fiind apți de muncă, nu au stăruit în găsirea unui loc de muncă s.a.m.d. “La prima vedere, legea pare funcțională, însă, la o examinare mai atentă, se simte un iz de neconstituționalitate, avand în vedere multe dintre exprimările total lacunare ale legiuitorului, cu privire la anumite stări și condiții pe care trebuie să le îndeplinească debitorul”-spune Av Cuculis.
Trei tipuri de insolvență, toate nefuncționale
Legea 151/2015 a insolventei persoanei fizice prevede 3 tipuri de procedură a insolvenței personale: procedura de insolvență pe baza unui plan de rambursare a datoriilor, procedura bazată pe lichidarea de active și procedura simplificată. În cazul procedurii insolvenței pe bază de plan de rambursare, precum și în cazul procedurii simplificate, debitorii trebuie să depună cererea, împreună cu un set de documente și explicații prevăzute de lege, la Comisia de insolvență din circumscripția debitorului. “Dar, în prezent, acest tip de cerere este imposibil de depus, fiindcă, deși legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie, încă nu există asemenea comisii”-precizează Av Adrian Cuculis. Rămâne varianta procedurii prin lichidare de active, care presupune adresarea, direct, instanței de judecată. Numai că nici aceasta nu este funcțională, pentru că nu există, încă, formularele necesare, care ar fi trebuit puse la dispoziție de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Chestionate în legătură cu această situație bizară, autoritățile aruncă vina una pe alta, în timp ce, iată, legea privind falimentul personal pare a fi intrat în insolvență.
Citeste și: Romanii cu datorii vor trebui sa mai astepte
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
