Protestatarii au pornit miercuri din sudul Franței, având ca destinații Paris și Bruxelles, iar joi alte convoaie ar urma să plece din mai multe orașe din Hexagon.
În aceste condiții, prefectura din Paris a anunțat că manifestanții nu vor putea intra în capitala franceză în intervalul 11-14 februarie, într-o încercare de a evita izbucnirea unor tulburări publice.
Potrivit prefecturii Parisului, „va fi instituit un dispozitiv special (…) pentru a împiedica blocarea de axe rutiere şi a-i sancţiona pe cei care încalcă această interdicţie”.
De asemenea, autoritățile franceze au avertizat că cei care nu vor respecta măsura riscă să fie amendați cu 4.500 de euro, să le fie suspendat permisul de conducere, precum și pedepse de până la doi ani de închisoare.
De două săptămâni, sute de camioane blochează străzile capitalei canadiene, Ottawa, iar centrul este ocupat de protestatari, care își construiesc tabere pentru a rămâne pe termen lung. Primarul orașului a declarat duminică „stare de urgență”.
Totul a început ca un protest față de vaccinarea obligatorie anti-COVID impusă transportatorilor transfrontalieri. Treptat, protestele s-au transformat într-o manifestație antiguvernamentală și față de măsurile sanitare.
De asemenea, grupările antivaccin au preluat mesajul așa-numitului „convoi al libertății”, încercând să transforme mișcarea într-una globală. Principala teorie: eforturile politicienilor de a proteja oamenii de coronavirus ar fi, de fapt, restricții antidemocratice asupra libertăților individuale.
„Convoaie” similare au fost organizate și în SUA, Australia, Noua Zeelandă, precum și în Europa.
Foto: Profimedia