Franța riscă să fie „paralizată” pe 10 septembrie, pe fondul tensiunilor și al votului împotriva guvernului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prim-ministrul francez François Bayrou se va confrunta săptămâna viitoare cu o moțiune de cenzură care probabil va duce la căderea cabinetului său și la o nouă criză politică și bugetară în Hexagon, relatează Euronews.
Cuprins:
Moțiunea de cenzură se profilează ca o mare problemă pentru Franța, cu mai multe necunoscute: viitorul bugetului pe 2026, noi numiri în biroul prim-ministrului sau noi alegeri legislative.
Care sunt scenariile posibile după votul din 8 septembrie?
Cel mai probabil scenariu va fi căderea Guvernului Bayrou.
Luni, 8 septembrie, Bayrou va susține un discurs de politică generală, urmat de o dezbatere și apoi de un vot în Parlament. Sunt necesare 289 de voturi din 577 pentru căderea Guvernului Bayrou.
Acest scenariu pare probabil, deoarece formațiunile politice Adunarea Națională, Franța Nesupusă, Partidul Comunist, Verzii și Partidul Socialist au anunțat că vor vota împotriva prim-ministrului.
În cazul adoptării moțiunii de cenzură, Bayrou și miniștrii săi vor trebui să demisioneze. Cabinetul său s-ar limita atunci la gestionarea afacerilor zilnice până la numirea unui succesor de către președintele Emmanuel Macron.
Președintele Macron ar avea apoi mai multe opțiuni: să numească un nou prim-ministru din nucleul comun, să apeleze la un reprezentant al societății civile sau la un politician dintr-un alt partid capabil să formeze o coaliție. O altă posibilitate ar fi formare unui guvern de tehnocrați condus de un funcționar public de rang înalt.
Însă toate aceste scenarii se confruntă cu același obstacol: candidatul numit ar putea fi expus unei moțiuni de cenzură.
Un scenriu improbabil - Bayrou rămâne în fruntea Guvernului
Deși pare improbabil acum, François Bayrou ar putea totuși să supraviețuiască moțiunii de cenzură. Acest lucru ar necesita concesii semnificative din partea altor partide, în special în ceea ce privește planul său bugetar.
Începând de luni, prim-ministrul francez a inițiat negocieri cu partidele parlamentare în perspectiva votului de încredere de săptămâna viitoare. Cu toate acestea, supraviețuirea sa ar rămâne fragilă și nu a face decât să amâne impasul instituțional.
Posibilitatea dizolvării Adunării Naționale
Franța se confruntă cu o instabilitate cronică încă din vara anului trecut. Constituția îi permite acum președintelui să dizolve din nou Adunarea Națională, odată ce termenul-limită de un an a expirat.
Noi alegeri legislative ar urma să aibă loc în termen de 20 până la 40 de zile. Extrema dreaptă pledează de mult timp pentru acest scenariu, fiind încrezătoare că va câștiga de data aceasta, după ce a obținut 33% în primul tur din iunie 2024 și a încheiat pe locul trei în al doilea tur din cauza barierei republicane.
Însă Macron a declarat în repetate rânduri că nu este în favoarea organizării de noi alegeri.
Un sondaj Ifop realizat recent la comanda LCI arată că 63% dintre francezi își doresc dizolvarea Adunării Naționale și organizarea de noi alegeri legislative. În același timp, 51% dintre francezi se îndoiesc că Macron va lua într-adevăr această decizie.
Ce s-ar întâmpla dacă Macron ar demisiona?
În contextul impasurilor politice repetate, unii au ridicat posibilitatea demisiei președintelui Macron. Această ipoteză rămâne însă foarte marginală.
Macron a reafirmat în repetate rânduri că își va „duce mandatul până la sfârșit” în 2027, indiferent de turbulențele politice.
Franța Nesupusă va depune o moțiune pentru demiterea lui Macron dacă Bayrou nu va obține încrederea Parlamentului. Jean-Luc Mélenchon consideră că președintele francez trebuie să „plece” dacă Guvernul Bayrou pică pe 8 septembrie.
Ce s-ar întâmpla cu bugetul pe 2026?
Căderea Guvernului Bayrou ar bloca automat propunerea de buget pe 2026. Un nou cabinet ar putea prezenta o versiune revizuită, urmând procesul legislativ tradițional.
În cazul în care nu se instalează un guvern până la sfârșitul anului 2025, o prevedere specială ar permite reportarea bugetului pentru 2025 pe 2026, asigurând astfel continuitatea veniturilor și cheltuielilor statului. Totuși, această soluție temporară ar slăbi și mai mult credibilitatea financiară a Franței în ochii agențiilor de rating și ai Uniunii Europene.
