Fraţilor, scumpiţi toată mâncarea?

Aşa-numita taxă „fast-food” va conduce la creşteri de preţuri la majoritatea alimentelor, chiar şi la cele de bază, susţin producătorii din domeniu. Scumpirile vor depăşi 20% şi vor varia, în funcţie de produsul comercializat. Libertatea a aflat de la prof. dr. Mariana Graur, membru în Comisia de alimentaţie publică şi nutriţie din cadrul Ministerului Sănătăţii, care sunt criteriile după care alimentele vor intra sub incidenţa noului impozit. Acesta ar putea intra în vigoare din martie.

Criteriile pe baza cărora se va aplica noua taxă pe alimente au fost stabilite de către Comisia de nutriţie din cadrul Ministerului Sănătăţii. “Nu va exista o listă cu produse, ci un ghid de alimentaţie corectă, pe care consumatorii îl vor putea folosi la cumpărături”, ne-a declarat prof. dr. Mariana Graur, preşedintele Societăţii de Nutriţie din România.

Conform specialistului, taxa “fast- food” se va impune pentru alimentele care au mai mult de 1,5 grame de sare la suta de grame de produs, 20 grame de grăsimi la suta de grame de produs şi 15 grame de zahăr la suta de grame de produs. De noul impozit nu scapă nici produsele care conţin aditivi alimentari. “Sarea este prezentă în toate mezelurile, pentru că e un conservant excelent. Brânza, smântâna, untul şi chiar laptele integral au grăsimi, iar dulceaţa, mierea şi compoturile conţin zahăr.

Din estimările noastre, noua taxă pentru sănătate va obliga producătorii să crească preţurile cu cel puţin 20%. Acest lucru va afecta mai ales categoriile sociale cu venituri mici”, a declarat Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară.

«În România, problema e alimentaţia nesănătoasă»

Paradoxal, dr. Graur recunoaşte că nu există alimente nesănătoase. “Din punctul meu de vedere, în România, problema nu e dată de aceste produse aşa-zis periculoase, ci de alimentaţia nesănătoasă. Nu vă închipuiţi că cine mănâncă un cartof prăjit la fast-food se îmbolnăveşte. Acest aliment devine o bombă calorică doar atunci când este consumat în exces”, explică medicul, adăugând: “Noua taxă are rolul de a strânge bani la buget, dar şi de a-i determina pe oameni să îşi aleagă cu mai mare atenţie alimentele”. De câţi bani vorbim? De circa un miliard de euro, susţin patronatele. “Este o sumă uriaşă, având în vedere că, anul trecut, cifra de afaceri a întregii industrii alimentare a fost de doar 10,5 miliarde de euro”, a mai declarat Minea.

Producătorii ar putea renunţa la 36.000 de salariaţi

Conform preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, noua taxă pe alimente le va impune producătorilor să îşi regândească afacerea. “Estimăm că vor exista numeroşi şomeri în urma aplicării acestui nou impozit. Este posibil ca 36.000 de angajaţi din industria noastră să rămână fără serviciu, pentru că vor fi reduse costurile, iar unii producători îşi vor restrânge activitatea”, a explicat Frumosu.

Ministerul Sănătăţii: Cuantumul taxei nu a fost încă stabilit

În replică la declaraţiile reprezentanţilor patronatelor din industria alimentară, Ministerul Sănătăţii (MS) susţine că nu a stabilit încă lista produselor alimentare nerecomandate care ar putea fi taxate şi nici cuantumul impozitului. “De asemenea, nu au fost avansate cifre pe baza cărora ar putea fi calculate majorări de preţuri la alimente sau disponibilizări de personal”, se arată într-un comunicat al instituţiei.
MS acuză producătorii că se folosesc de această taxă pentru a scumpi, nejustificat, alimentele.

Am avut dreptate

În noiembrie anul trecut, Libertatea a scris despre faptul că din această primăvară preţurile vor exploda.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE